De ce suntem meteosensibili

Meteosensibilitatea este de trei ori mai frecventă la femei decât la bărbaţi Foto: Shutterstock

Una din trei persoane resimte în corp schimbarea vremii. De vină sunt anumite afecţiuni, predispoziţii către boli sau vibraţii energetice. Organismul nostru reacţionează la modificările de presiune atmosferică, de umiditate, la câmpurile electromagnetice şi la radiaţiile cosmice.

Meteosensibilitatea produce modificări diverse asupra organismului, de la dureri de cap şi anxietate, până la hipertensiune arterială, agravarea cardiopatiei ischemice şi chiar la infarct. Aceste simptome apar ca rezultat al interacţiunii factorilor de mediu cu un teren uman susceptibil. Sunt meteosensibile persoanele care suferă de anumite boli, care au predispoziţii pentru anumite afecţiuni şi cele care au suferit traumatisme (precum fracturile) sau intervenţii chirurgicale. Ştiinţa nu are o explicaţie clară a acestui fenomen, unul dintre motive fiind acela că, deşi există manifestări comune, care ţin de anumite afecţiuni, fiecare organism este unic şi reacţionează în felul său la schimbările de vreme.

Simptomele, în funcţie de boală

Persoanele care suferă de afecţiuni cardiovasculare - cardiopatie ischemică, hipertensiune, ateroscleroză - se resimt atunci când scad valorile presiunii atmosferice. De asemenea, se ştie că temperaturile extreme, fie că este vorba de frig sau de caniculă, cresc riscul de infarct miocardic şi de accidente vasculare cerebrale.
Pentru bolnavii reumatici, articulaţiile sunt un adevărat barometru al modificărilor meteorologice. Vremea rece şi umezeala provoacă dureri articulare mai puternice, mai profunde şi care durează mai mult atât celor care suferă de inflamaţii (artrite), cât şi celor afectaţi de boli degenerative, precum artroza.

Nevralgiile, adică inflamaţiile nervilor, se reactivează la temperaturi reci şi la vânt. Vremea mohorâtă şi scurtarea zilei, în anotimpul rece, cresc numărul cazurilor de depresie sezonieră, după cum canicula ne face să fim mai anxioşi. De asemenea, intensificările de vânt, creşterile de temperatură şi scăderea presiunii arteriale favorizează apariţia insomniei.

Mediul ne influenţează şi spiritual

Pentru că medicina alopată nu poate cuantifica acest fenomen, intervine medicina tradiţională şi orientală, care analizează omul din mai multe perspective, atât fizic, cât şi spiritual. O patologie a organismului este agravată de factorii care o provoacă. De exemplu, o persoană care nu are suficientă căldură în corp va reacţiona la frig, una care are prea multă umiditate în organism se va resimţi în condiţii de umiditate crescută, explică specialiştii. În plus, „meteosensibilitatea depinde de anumite bioritmuri fizice, mentale şi emoţionale", subliniază Ovidiu Bucişcanu, cercetător ştiinţific în medicină alternativă.

Există persoane care anticipează schimbările de vreme cu 12-24 ore înainte ca acestea să se producă, dovadă că suntem influenţaţi de mai mulţi factori decât cei pe care îi putem percepe. Iar faptul că acelaşi organism poate să reacţioneze atât la temperaturi scăzute, cât şi la călduri mari este explicat de ştiinţa tradiţională prin atragerea extremelor. Potrivit medicinei chineze, orice lucru sau fenomen din univers are două aspecte, Yin şi Yang, care sunt opuse, dar în acelaşi timp sunt interdependente şi se pot transforma unul în celălalt.

Scurtarea zilei duce la depresie

Simptomele pe care le resimţim depind mult şi de starea noastră psihică, iar aceasta este influenţată mult de mediu. Astfel, depresia afectează între 3 şi 6 la sută din populaţiile ţărilor nordice. Totuşi, contrar aşteptărilor, studiile recente arată că italienii sunt mai deprimaţi decât media Uniunii Europene.