Apendicele se găseşte în prelungirea intestinului gros, mai exact a colonului şi, pentru foarte multă vreme, nu s-a ştiut care este rolul lui funcţional în organism. În cele din urmă s-a dovedit că, de fapt, apendicele este un „săculeţ" cu bacterii digestive „bune", aflate în condiţii normale şi în intestine.

La această concluzie au ajuns cercetătorii de la Universitatea „Duke" din Statele Unite. Potrivit teoriei medicilor americani, aceste bacterii „bune" pot fi folosite de corp atunci când anumite boli distrug flora intestinală. În astfel de cazuri, apendicele varsă bacteriile „bune" în intestine pentru a restabili echilibrul florei microbiene de aici. 

Mai mult, alte cercetări au confirmat faptul că, la fetus, apendicele ajută la formarea de imunoglobuline, substanţe cu rol de protecţie împotriva unor boli, iar după vârsta de doi ani devine parte a sistemului imunitar al organismului, funcţionând ca un organ limfoid cu rol în maturizarea limfocitelor B şi în producerea anticorpilor imunoglobulinei A.

Infecţiile cresc riscul

Studiile arată că atunci când există o infecţie în corp, şi apendicele se inflamează. Totuşi, inflamaţia nu este atât de puternică încât să creeze probleme de sănătate. Dar, în unele cazuri, inflamarea apendicelui din cauza unei infecţii existente undeva în corp poate bloca ieşirea dinspre apendice înspre intestinul gros. Şi infecţiile gastrointestinale pot avea acelaşi efect. Acestea pot fi produse de bacterii,virusuri, fungi sau de paraziţi şi cele mai multe dintre ele dispar în câteva zile, uneori chiar fără tratament.

În multe situaţii, inflamaţia apendicelui apare atunci când comunicarea dintre acesta şi intestinul gros este blocată. Blocajul poate fi cauzat de acumularea de mucus în interiorul apendicelui sau de fecalele care pot
pătrunde spre apendice şi blochează deschiderea acestuia.

Tranzitul intestinal lent favorizează apendicita, fiindcă probabilitatea ca fecalele să ajungă din intestinul gros în apendice este mai mare în cazul persoanelor care au constipaţie cronică. Dacă bacteriile din fecale ajung în apendice, se înmulţesc şi produc inflamaţie. Iar procesul inflamator declanşat nu se mai opreşte nici chiar la administrarea antibioticelor.

O complicaţie gravă, peritonita

În caz de apendicită, apare o durere surdă în apropierea ombilicului, iar aceasta devine tot mai ascuţită pe măsură ce coboară
înspre partea din dreapta jos a abdomenului. De asemenea,  pot apărea simptome precum pierderea poftei de mâncare, greţuri şi vărsături, febră de până la 38,8 grade Celsius, constipaţie sau diaree.

Fiindcă organismul funcţionează normal şi fără apendice, soluţia recomandată în caz de apendicită este îndepărtarea chirurgicală prin operaţie clasică sau prin laparoscopie. Altfel, creşte riscul de peritonită care apare dacă apendicele se sparge, iar puroiul se împrăştie în abdomen. O astfel de complicaţie a apendicitei pune viaţa în pericol, de aceea apendicitele sunt considerate urgenţe medicale.

Specialistul nostru
Dr. Bogdan Sandolache
medic primar chirurgSUUB


Apendicele nu este un organ indispensabil, inflamaţia sa fiind chiar periculoasă. Repausul, regimul hidric, tratamentul antibiotic şi folosirea unei pungi cu gheaţă pot atenua simptomatologia, dar riscul complicaţiilor persistă.

Acestea sunt: peritonită localizată, care apare de obicei în 24-72 de ore de la debutul afecţiunii, abcesul apendicular (apariţia puroiului în zona centrală a regiunii dure la palpare, cu agravarea stării generale) şi peritonită generalizată, complicaţie gravă a apendicitei, cu exacerbarea durerilor şi  febră de tip septic şi leucocitoză.

De asemenea, se poate ajunge la septicemie sau la abcese hepatice. Ca tratament al apendicitei se recomandă extirparea chirurgicală, iar recuperarea postoperatorie este de obicei rapidă. În cazurile grave, spitalizarea poate dura până la 5-6 zile.

Inedit

În 2002, dintr-o grefă de apendice a fost reconstruită uretra unui bărbat.