Medicul specialist în reumatologie Daniela Opriş ne explică de ce sunt mai puternice durerile articulare în acest sezon şi cum le putem atenua.

„Adevărul": Multe persoane cred că reumatismul este de un singur fel. Câte forme sunt, de fapt?

Medicul Daniela Opriş: Într-adevăr, lumea trăieşte cu impresia că reumatismul este unul singur. Sunt mai mult de 130 de tipuri în această mare familie a reumatismului şi apar din ce în ce mai multe subcategorii.

Ce formă este întâlnită cel mai frecvent din toate cele 130?

Cea mai frecventă este artroza, care presupune o degenerare, o distrugere progresivă a cartilajului articular aflat între două oase. Ea este întâlnită la multă lume şi, foarte simplist spus, reprezintă o îmbătrânire a articulaţiilor. Când apare artroza, încet-încet dispare cartilajul, în principal din cauza deshidratării lui odată cu înaintarea în vârstă şi din cauza suprasolicitării. Progresiv, se ajunge la un contact oarecum os pe os, cum se spune pe româneşte. Destul de frecvente sunt şi suferinţele inflamatorii de tipul poliartritei reumatoide. Din păcate, chiar şi acum, când se ştiu foarte multe despre această boală şi când avem tratamente eficiente, mai întâlnim pacienţi în stadii foarte avansate de poliartrită, cu handicapuri grave, pe care nu i-a văzut niciodată un medic. Există această idee că articulaţiile trebuie să doară sau că este normal să mai doară din când în când şi că nu trebuie să mergi la doctor. Problema este că poliartrita poate să afecteze şi organele interne, ceea ce nu se întâmplă în artroză. Pot avea de suferit inima, plămânii, ochii... 

Care dintre forme reacţionează la schimbările de vreme?

În general, suferinţele degenerative de tipul artrozei creează probleme în acest sezon. Lucrurile sunt legate de aşa-numita meteosensibilitate, care este o realitate, deşi nu are o bază ştiinţifică foarte bine pusă la punct până în momentul acesta. Am întâlnit oameni care-mi spuneau: „O să se schimbe vremea, pentru că mă doare genunchiul" şi aşa se întâmpla. Este un reper de multe ori mai bun decât prognoza meteo de la televizor. Ceea ce se ştie clar în momentul acesta este că femeile sunt mai meteosensibile decât bărbaţii. Raportul este de trei la unu. Durerile se agravează la schimbarea vremii, mai exact la modificarea presiunii atmosferice şi în perioadele de umezeală şi de frig. Mai ales variaţiile bruşte ale presiunii se resimt în articulaţii. În general, populaţia de la oraş este mai sensibilă la schimbările vremii decât cea din mediul rural. Poate fi legat de un stres mai mare al celor care trăiesc în oraşe, de poluare.

Auzim de reumatism la vârs­te tot mai tinere. De ce?

Mai frecventă la tineri a devenit artroza la nivelul genunchilor, favorizată de obezitate, care a afectat inclusiv România, şi cea de la nivelul coloanei vertebrale, legată mai ales de tendinţa de a sta tot mai mult la birou. Nu suntem făcuţi să stăm la birou zece ore încontinuu. De obicei, se stă şi într-o poziţie defectuoasă. Există tendinţa de a sta puţin întors, pentru a te uita şi în calculator, şi pe foile de pe birou, de o parte sau de alta a tastaturii. O asemenea poziţie afectează musculatura din jurul coloanei şi se poate ajunge până la afectarea articulară.

Cât de mult poate ajunge să afecteze mobilitatea artroza?

Progresiv, ea poate să ducă la imobilitatea totală a zonei respective. De exemplu, la nivelul genunchiului, se poate ajunge la imposibilitatea de flexie, deci de mişcare a articulaţiei. La nivelul articulaţiei şoldului, poate dispărea total spaţiul articular, ceea ce dă durere foarte mare şi duce la limitarea mobilităţii şi la scurtarea piciorului. Singurul tratament în acest stadiu este protezarea articulaţiei.

Există tratamente care să refacă măcar o parte din cartilajul distrus?

Din păcate, nu putem să oprim foarte bine progresia artrozei sau să o vindecăm. Se poate să o încetinim, dar nu putem spune în momentul de faţă că o putem stopa. Nu sunt dovezi clare că tratamentele existente la ora actuală pot reface masiv cartilajul.

Care sunt cele mai bune medicamente în prezent?

Antiinflamatoarele nesteroidiene sunt cele mai folosite. Ele atenuează durerea, scad inflamaţia locală şi, consecutiv, cresc mobilitatea articulaţiei. Ca şi clasă de medicamente, nu este o diferenţă foarte mare în ceea ce priveşte efectele adverse. Există, eventual, diferenţă de eficacitate, dar aceasta variază şi în funcţie de doza în care sunt administrate. În general, ele sunt bine tolerate dacă sunt date cui trebuie. Din nefericire, de multe ori sunt luate fără indicaţia unui medic. Nu orice antiinflamator se potriveşte oricui, pentru că au destul de multe efecte adverse: digestive, hepatice, cardiace, renale şi asta ca să enumerăm doar câteva. În cazul vârstnicilor trebuie avută mare grijă, pentru că ei sunt persoanele care iau cele mai multe antiinflamatoare şi care au necesitatea de a-şi administra multe alte medicamente pentru diverse suferinţe. Asocierile pot creşte riscul de reacţii adverse. Cele mai noi clase de anti­inflamatoare oferă protecţie stomacului, afectarea digestivă fiind cea mai frecventă reacţie adversă.

Ce părere aveţi de tratamentele naturiste în caz de artroză?

Este greu de probat care dintre ele sunt eficiente, pentru că efectele lor nu sunt susţinute de studii. Medicamentele existente pe piaţă şi aprobate de Agenţia Naţională a Medicamentului şi de toate forurile europene au în spate nişte studii foarte serioase, pe nişte loturi foarte mari de pacienţi. Medicamentele naturiste, în general, nu prea au asemenea studii. Sunt, eventual, câteva date, iar dacă există studii pe pacienţi şi te uiţi pe ele, constaţi că ori sunt făcute pe loturi mici, ori n-au fost făcute cum trebuie. Nu neg eficienţa lor, dar ea trebuie probată. Pe de altă parte, multe persoane gândesc că un tratament naturist nu poate face rău, că nu are efecte adverse. Replica mea la o asemenea afirmaţie este că foarte multe dintre drogurile tari sunt extrase din plante. Din plante sunt şi multe otrăvuri.

Dar despre tratamentul cu înţepături de albină ce părere aveţi?

(Râde) N-am foarte multe date şi nu pot să mă pronunţ. Probabil că se face un pic de vasodilataţie locală şi atunci există un efect calmant, probabil că există şi un efect placebo.

„Kilogramele în plus deteriorează articulaţiile"



Multe persoane care suferă de artroză cred că nu au voie să facă exerciţii fizice, pentru că le deteriorează mai rău articulaţia. Ar trebui ei să ocolească sportul?

Atâta vreme cât nu se suprasolicită articulaţia bolnavă, sportul este chiar recomandat în caz de artroză. Deteriorarea articulară apare la sportivii de performanţă, care se suprasolicită o perioadă îndelungată, dar sportul de plăcere şi de întreţinere nu are acest efect. Dacă ai artroză la genunchi, sigur că n-o să-ţi facă foarte bine să sari coarda sau să ridici greutăţi, dar este bine să faci mişcare, pentru că întăreşte musculatura din jurul articulaţiei şi asta o va proteja. Este recomandată alergarea, în măsura în care poate fi făcută, pentru că un vârstnic, de exemplu, poate avea boli asociate care să nu permită efortul fizic intens. Dar şi mersul pe jos este suficient.

Ce impact are greutatea corporală asupra apariţiei sau agravării bolii?

Foarte mare. Kilogramele în plus sunt printre principalele cauze ale deteriorării articulaţiilor. Din punct de vedere genetic, suntem făcuţi să suportăm o anumită greutate. Tot ce este în plus solicită articulaţiile. Este ca în cazul unui scaun: în instrucţiunile lui de folosire se precizează o limită de greutate. Dacă este depăşită, scaunul începe să scârţâie. Mai ales pentru articulaţiile genunchilor şi şoldurilor, greutatea contează foarte mult. Când o persoană supraponderală sau obeză scade în greutate, în mod cert artroza ei va stagna. Pacienţilor supraponderali le dăm tratamente pentru durere şi medicamente antiinflamatoare, dar neapărat le recomandăm să şi slăbească. Alt­fel, degeaba se iau toate medicamentele.

Alimentaţia influenţează în vreun fel durerea în reumatism?

O legătură între durerile articulare şi ceea ce se mănâncă există în caz de gută, o formă de reumatism cauzată de un exces de acid uric. Acesta este un produs rezultat din digestia cărnii, care se poate depune la nivelul articulaţiei, provocând durere foarte mare, umflarea şi înroşirea zonei. În caz de artroză, alimentaţia nu influenţează durerea. Există câteva studii care descriu efectul unor alimente, dar nu sunt bine fundamentate ştiinţific. În ghidurile de tratament al artrozei nu există nicio recomandare în ceea ce priveşte dieta, cu excepţia celei legate de scăderea în greutate.



Pantofii cu toc înalt afectează în vreun fel articulaţiile?

Purtarea prelungită de tocuri înalte da, pentru că afectează poziţia coloanei. Dacă porţi tocuri de 12 cm de dimineaţa până seara, îţi vei suprasolicita coloana şi articulaţiile picioarelor. În timp pot să apară modificări. Dar există femei care poartă toată viaţa tocuri înalte şi nu păţesc aşa ceva.

Recomandaţi o înălţime anume a tocurilor dacă stăm mult în picioare?

Nu recomand un toc anume, dar recomand să nu se poarte zilnic şi pe o perioadă îndelungată tocuri foarte înalte. Cred că mersul la serviciu cu tocuri mai înalte de cinci‑şase centimetri nu este sănătos pentru articulaţii. Dacă apar durerile, trebuie clar să se renunţe la pantofii înalţi.

Dar fumatul? Agravează durerea în caz de reumatism?

Este dovedită legătura dintre fumat şi poliartrită reumatoidă. Fumătorii care suferă de această formă de reumatism răspund mai prost la tratament şi au o suferinţă articulară mai severă.

Ce simptome trebuie să ne trimită la medic?

Orice durere articulară, dar mai ales una anume: cea care este mai intensă în repaus şi care se atenuează odată cu mobilizarea articulaţiei, aşa‑nu­mita durere cu caracter inflamator. Ea apare în poliartrita reumatoidă, spondilartrite şi în lupusul eritematos, boli care, netratate, au un potenţial crescut de morbiditate şi de mortalitate. Ele apar la persoane cu vârste mai tinere şi, netratate, duc foarte rapid la un handicap. Dacă durerea este însoţită şi de umflarea articulaţiei, trebuie neapărat să mergem la medic. În momentul de faţă, avem tratamente eficiente care pot să oprească progresia acestor boli.

Una din două

Femeile sau bărbaţii, care sunt mai afectaţi de artroză?

Mai mult femeile.

Aplicaţiile fierbinţi sau cele reci sunt mai bune contra durerii?

Cele calde în caz de artroză.

Unguente sau medicamente antiinflamatoare? Care sunt mai eficiente?

Dacă este afectată strict articulaţia, substanţa activă din unguent nu o să se absoarbă în articulaţie.

Cartilajul genunchilor sau cel al şoldului, care se deteriorează mai adesea?

Şoldul este afectat mai frecvent la bărbaţi, iar genunchii, la femei.

Căratul de greutăţi sau tocurile sunt mai „rele" pentru articulaţii?

Amândouă în exces.

"Dacă porţi tocuri de 12 cm de dimineaţa până seara, îţi vei suprasolicita coloana şi articulaţiile picioarelor."

Are o relaţie apropiată cu pacienţii

Nume: Daniela Opriş
Data şi locul naşterii: 1 martie 1976, Bucureşti
Studiile şi cariera:
- A terminat Universitatea de Medicină „Carol Davila", din Bucureşti
- Este medic specialist, doctor în ştiinţe medicale şi asistent universitar în cadrul Catedrei de Medicină Internă şi Reumatologie a UMF „Carol Davila"
- Lucrează la Spitalul Clinic „Sf. Maria" din Bucureşti din anul 2001
- Îşi cunoaşte foarte bine pacienţii, pentru că, fiind bolnavi cu afecţiuni cronice, necesită controale frecvente
Locuieşte în:  Bucureşti