Celulele stem,posibilă soluţie după un accident cerebral

Neuro-plasticitatea este abilitatea creierului de a se reface după un accident vascular cerebral. Tratamentele noi urmăresc stimularea acesteia cu ajutorul celulelor stem din măduva osoasă.

Faptul că celulele stem ar putea ajuta la recuperarea creierului după un accident vascular cerebral (AVC) este o ipoteză vehiculată încă din anii '60. Ţesutul cerebral dispune de celule stem proprii, care rămân în stare latentă până în momentul în care este nevoie de ele, cum ar fi la apariţia unei leziuni. Însă acestea au o abilitate limitată de a reface zona distrusă. Acum, cercetătorii au descoperit că injectarea de celule stem mezenchimale din măduva osoasă creşte capacitatea de refacere a creierului după un AVC.
 
Formează neuroni şi vase noi

Un accident vascular cerebral se produce fie prin astuparea, fie prin ruperea unei artere. Lipsit de sânge oxigenat, ţesutul irigat de vasul respectiv ajunge să fie nefuncţional, prin moartea neuronilor. Neuroplasticitatea face ca neuronii din vecinătatea acestei zone să lege noi sinapse, iar vasele din apropiere să se „ramifice", astfel încât să deservească şi zona aflată în impas.

Se pare că responsabile de aceste fenomene sunt celulele stem. Potrivit cercetătorilor, ele dau naştere la substanţe cu rol în angio­geneză (formarea de vase noi) şi în formarea a trei tipuri de structuri: neuroni (celule nervoase), oligodendrocite (celule care ajută la formarea mie­linei, structura ce înveleşte prelungirile neuronale) şi astrocite (celule de suport interneuronale).

Numeroase organe şi ţesuturi ale organismului matur dispun de celule stem adulte. Acestea sunt diferite de cele embrionare, din cordonul ombilical sau din dinţii de lapte, dar au şi ele o capacitate crescută de diferenţiere. În măduva osoasă există două tipuri de celule stem: celule hematopoietice, din care se diferenţiază toate elementele sangvine (hematii, leucocite, trombocite), şi celule stromale sau mezenchimale. Cele mezenchimale pot fi transplantate în diverse ţesuturi, unde se pot transforma, în funcţie de nevoia locală, în celule cartilaginoase, osoase, conjunctive sau chiar nervoase. Fenomenul poartă numele de transdiferenţiere.

Deocamdată,nu există studii solide

În 2010, două studii au mizat pe abilitatea celulelor stem mezenchimale din măduva osoasă de a crea ţesut nervos. Primul, realizat în aprilie 2010 de specialiştii coreeni de la Universităţile din Suwon şi din Seul, a urmărit 16 pacienţi cu AVC care au primit intravenos un cocteil de astfel de celule, recoltate din osul ­propriu. Ei au avut o rată de deces la cinci ani de peste ­două ori mai mică decât pacienţii din grupul de control şi o recuperare mult mai bună din punct de vedere clinic, evaluată conform criteriilor neurologice specifice.

Rezultatele au fost susţinute de un studiu rea­lizat pe şoareci de laborator, în luna decembrie. Specialiştii Departamentului de Neuroştiinţe din cadrul Universităţii „Thomas Jefferson" le-au administrat intracerebral celule stem din măduva osoasă obţinută de la oameni şi de la şoareci. Tratamentul a crescut gradul de recuperare motorie a animalelor cu atât mai mult cu cât a fost administrat mai repede după evenimentul vascular.

O treime din AVC-uri duc la dizabilităţi permanente

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, din ­cele 15 milioane de persoane care suferă anual un accident vascular cerebral, o treime mor, iar o treime rămân cu dizabilităţi permanente. Mai mult, la una din 12 persoane care au suferit un AVC, evenimentul recidivează, iar în aceste cazuri, una din patru persoane decedează. 

Specialistul nostru
Prof. dr. Ovidiu Băjenaru
medic primar neurolog Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti

Există multe aspecte necunoscute şi necontrolate în ceea ce priveşte transplantarea de celule stem pentru refacerea ţesutului cerebral. Nici rolul celulelor stem proprii creierului nu este complet elucidat. Iar socie­tăţile medicale internaţionale se abţin în a recomanda realizarea de studii clinice umane în acest scop.

De exemplu, există riscul ca aceste celule stem să se multiplice anormal la ­locul unde sunt transplantate şi să formeze tumori. În plus, pentru a reface reţelele neu­ronale, ele trebuie să fie dirijate, odată transplantate, proces cu multe necunoscute.

Potenţial

Creierul are abilitatea de a-şi forma noi neuroni, cu ajutor din afară.