«Ce contraindicaţii are cătina?»

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Aş dori să aflu mai multe despre cătină
Aş dori să aflu mai multe despre cătină

Ai nevoie de un sfat la una dintre problemele ­tale medicale? Scrie-ne pe adresa redacţiei sau trimite-ne un e-mail şi, în scurt timp, vei primi răspuns de la unul dintre specialiştii noştri.

Aş vrea să aflu mai multe despre cătină, iar principala mea întrebare este dacă acest fruct are contraindicaţii. Eu am preparat acest remediu în felul următor: am stors fructul şi l-am amestecat cu o cantitate egală de miere, iar preparatul rezultat îl păstrez la frigider. Atât eu, cât şi copiii mei, în vârstă de 2 şi, respectiv, 6 ani, luăm în fiecare dimineaţă câte o linguriţă de suc. Însă, după o lună de terapie, am început să fim foarte agitaţi, iar celui mic i-a curs şi sânge din nas. În plus, deşi în general am tensiunea arterială de 9/5 mmHg, acum a început să crească. Ar fi bine să facem o pauză de la cura cu cătină sau să o luăm în doze mai mici?  Adelia, Sibiu

Dr. Ruxandra Constantina
competenţă în apifitoterapie reflexoterapeut

Cătina este o sursă naturală excelentă de vitamine, de minerale, de substanţe antioxidante, de acizi graşi esenţiali şi de alţi nutrienţi care îi conferă efecte energizante, tonice, antianemice şi de creştere a imunităţii organismului. În general, dacă este administrată în dozele recomandate, cătina nu produce efecte adverse. Totuşi, acţiunea ei energizantă poate explica starea de hiperexcitabilitate pe ­care o descrieţi, iar sângerarea nazală poate fi o consecinţă a faptului că are şi acţiune de fluidificare a sângelui. Cel mai bine în acest caz este să consumaţi cătina sub formă de sirop diluat cu apă plată.

«De ce se accentuează miopia?»

Sufăr de miopie şi am dioptrii de aproxi­mativ -5 la ambii ochi. De vreo doi ani, miopia mi se amplifică cu -0,5 anual. Menţionez că, în urmă cu doi ani, am mers timp de câteva luni la sala de forţă, însă apoi am renunţat. Acum aş vrea să fac din nou sport, însă la ultimul control oftalmologic mi s-a recomandat să nu fac acest lucru, deoarece ridicatul de greutăţi poate afecta vederea. Cu toate acestea, eu am început să merg din nou la sală,  iar la nicio lună după aceea am sesizat probleme şi mai mari de vedere. Aş dori să ştiu dacă creşterea de dioptrii ar putea să aibă şi alte cauze sau dacă ar fi mai bine să nu mă mai duc la sală.   Sebastian Ogrean, Bucureşti

Dr. Adina Grigorescu
medic specialist oftalmolog

Miopia poate să mai crească până la vârsta de 24 ani, independent de activitatea fizică desfăşurată. Însă efortul fizic intens este contraindicat în miopia medie (cazul dvs.) din cauza existenţei riscului dezlipirii de retină. De aceea, trebuie să evitaţi activitatea fizică intensă (în special să nu ridicaţi greutăţi mari) şi să aveţi grijă să nu vă loviţi. În plus, dacă în timpul exerciţiului fizic sau imediat după, observaţi înceţoşarea vederii, că vă deranjează lumina sau că vedeţi halouri în jurul surselor luminoase ori un disconfort ocular uşor, trebuie să mergeţi la un control oftalmologic care să includă şi măsurarea presiunii intraoculare. Există situaţii în care, la unii dintre adulţii tineri miopi, după un efort fizic susţinut, pot apărea modificări oculare ce determină creşterea presiunii intraoculare.  

«Mi se opreşte respiraţia în somn»

Am 45 de ani şi, de aproximativ doi ani, am momente când mi se opreşte respiraţia în timpul somnului. Atunci când se întâmplă acest lucru, mă trezesc brusc şi am o senzaţie neplăcută. Despre ce credeţi că ar putea fi vorba? Ce mă sfătuiţi să fac? Ce investigaţii ar fi indicate în cazul meu şi în ce ar consta tratamentul?  Viorel T., Râmnicu-Vâlcea

Dr. Magda Ciobanu
medic specialist pneumolog Institutul de Pneumologie „Marius Nasta", Bucureşti

Este posibil să suferiţi de sindromul apneei în somn, o boală ce poate conduce chiar la deces în timpul somnului, dar pentru care există remediu. De aceea, este necesar să vă adresaţi de urgenţă unui medic pneumolog pentru a vă recomanda cel mai apropiat serviciu de somnologie. Printre alte investigaţii, în cadrul unui astfel de centru vi se va face o somnografie, o procedură prin care se înregistrează, printre altele, de câte ori vi se opreşte respiraţia în timpul somnului. În funcţie de cauza şi de gravitatea bolii, medicul pneumolog vă va recomanda tratamentul adecvat.  

«Dezvirginarea poate influenţa menstruaţia?»

Primul contact sexual l-am avut cu o săptămână înainte să-mi vină ciclul menstrual. Precizez că, după aceea, am avut câte un contact sexual zilnic, ­până în momentul în care a apărut menstruaţia. Problema care mă frământă ­este că am impresia că menstruaţia nu mai este la fel de abundentă ca înainte, deşi a durat o perioadă mai lungă de timp. De asemenea, nu am avut deloc dureri când a apărut menstruaţia, iar înainte trebuia să iau pastile ca să atenuez disconfortul. Întrebarea mea este cum ar putea influenţa dezvirginarea menstrua­ţia. Este normal ceea ce s-a întâmplat în cazul meu?  Amalia, Oradea

Dr. Alexandra Crişan
medic primar obstetrică-ginecologie Spitalul Clinic „Filantropia", Bucureşti

Menstruaţia nu este influenţată de deflorare, ea având o determinare hormonală. Drept urmare, simptome precum cele descrise de dvs., menstruaţie mai puţin abundentă, care ţine mai mult şi lipsa durerilor menstruale, sunt o simplă coincidenţă. Totuşi, dacă pe măsură ce trece timpul observaţi alte modificări ale ciclului menstrual, ar fi indicat să faceţi un consult ginecologic amănunţit. De asemenea, nu uitaţi că, ­după începerea vieţii sexuale, un astfel de consult trebuie făcut anual, precum şi investigaţiile medicale pentru depistarea bolilor cu transmitere sexua­lă şi testul Babeş-Papanicolau. În cazul în care vă schimbaţi partenerul sexual, aceste analize ar trebui făcute la fiecare şase luni.

«Vreau să-mi îndepărtez aluniţele»

Există vreo metodă eficientă de îndepărtare a aluniţelor? Am două aluniţe în zona bărbiei. Acestea nu sunt ieşite în exterior şi au culoa­rea maro închis. Mă gândesc că atunci când voi fi nevoit să mă bărbieresc se vor vătăma şi, de aceea, aş vrea să ştiu dacă există metode si­gure de îndepărtare a lor. Am citit despre metode chirurgicale de extirpare şi aş dori să ştiu cât de sigure sunt. De asemenea, aş vrea să vă întreb: dacă peste o aluniţă nereliefată, de culoare închisă, se trece cu aparatul de ras, există vreun risc de cancer de piele?  Nelu, Iaşi

Prof. dr. Anca Zbranca
medic specialist dermatolog

Aluniţele, nevii, sunt leziuni care, în urma traumatismelor repetate, se pot transforma. Bărbieritul sau expunerea lor la soare, mai ales dacă sunt în zona feţei, creşte acest risc. De aceea, sfatul meu este să consultaţi un dermatolog, eventual să vă facă o examinare cu dermatoscopul şi să stabilească dacă este nevoie sau nu să extirpaţi chirurgical aluniţele respective. În cazul necesităţii exciziei, se face obligatoriu un examen anatomo-patologic, în urma căruia medicul specialist poate observa ce tip de celule conţine aluniţa. Din ­cele relatate de dvs., nu par să fie probleme ­care să oblige la excizie.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite