Ce combinaţii plante-medicamente sunt periculoase

0
Publicat:
Ultima actualizare:

„Din plante“ nu înseamnă şi lipsit de riscuri. Unele remedii tradiţionale pot să diminueze, să anuleze sau să amplifice efectele tratamentelor cu medicamente de sinteză.

Spre deosebire de medicamentele alopate, remediile pe ­bază de plante nu conţin o singură substanţă activă, cunoscută în întregime. Tocmai de aceea, pot avea efecte neaşteptate, posibil nocive pentru organism. În plus, acestea interacţionează cu medicamentele clasice, iar dacă sunt luate fără recomandarea unui fitoterapeut, pot genera combinaţii toxice pentru organism. Iată câteva exemple.

Echinacea, interzisă în boli autoimune

Recunoscută pentru capacitatea ei de a stimula răspunsul imun şi de a preveni, astfel, răcelile, echinacea poate pune probleme dacă se combină cu medicamente imunosupresoare (de exemplu, metotrexatul), recomandate în cazul bolilor autoimune. De asemenea, ea poate să potenţeze efectul hepatotoxic al unor medicamente precum antifungicele, antiinflamatoarele nesteroi­diene, antibioticele sau statinele (medicamente hipocolesterolemiante).

Şi banala scorţişoară poate fi un pericol pentru ficat, dacă se combină în doze mari cu aceste medicamente, precum şi cu amiodarona (un antiaritmic) sau cu tuberculostaticele (izoniazida). Pe de altă parte, armurariul protejează într-o oarecare măsură ficatul de toxicitatea medicamentelor.

Ginkgo biloba creşte riscul de sângerare

Aliatul circulaţiei şi al memoriei, Ginkgo biloba potenţează efectul medicamentelor anticoagulante, de tipul aspirinei sau heparinei, combinaţie în care poate provoca hemoragii. Remedii cu efect similar sunt usturoiul, ginsengul, ghimbirul sau muşeţelul, dacă sunt folosite în doze mari. ­

Ginkgo biloba trebuie evitat şi de către persoanele care se află în tratament pentru epilepsie. În plus, usturoiul favorizează scăderea tensiunii arteriale. De ­aceea, este periculos dacă se administrează în acelaşi timp cu medicamentele antihipertensive. Primele consecinţe sunt durerile de cap şi ameţelile.

Lemnul-dulce nu se ia cu diuretice

Folosit pentru multiple afecţiuni, inclusiv pentru infertilitate şi pentru bolile respiratorii, ­lemnul-dulce determină pierderea de potasiu, nefiind indicat în asociere cu medicamentele diuretice. În caz contrar, combinaţia poate ­duce la crampe musculare şi poate afecta inima, mai ales dacă planta este folosită în doze mari. În plus, poate amplifica efectul corticosteroizilor.

Riscante şi singure

Tratamentele naturiste pot avea efecte secundare şi în lipsa combinaţiilor cu medicamente, dacă sunt folosite în doze mari sau pentru o perioadă prea îndelungată de timp. De exemplu, ceaiul de cruşin, folosit pentru stimularea tranzitului intestinal, provoacă dependenţă, dacă ­este administrat repetat.

În plus, poate duce la colici abdominale, la diaree şi astfel la pierderi de minerale, manifestate prin oboseală, crampe musculare şi ameţeli. În general, pentru a preveni apariţia dependenţei de tratamente naturiste, o plantă se administrează pentru cel mult trei luni, la indicaţia medicului.

Specialistul nostru

Dr. Ruxandra Constantina
medic de familie
competenţă în apifitoterapie, reflexoterapie


În general, plantele pot fi administrate alături de medicaţia alopată, ca terapie complementară. În anumite cazuri însă, ele sunt contraindicate. De exemplu, sunătoarea nu se administrează concomitent cu inhalatorii pentru astm bronşic şi cu medicamentele pentru răceală. Suplimentele pe bază de usturoi, de vâsc sau de păducel pot interfera cu medicamentele clasice pentru bolile cardiovasculare.

Usturoiul nu se ia concomitent cu aspirina sau cu anticoagulantele, riscul de hemoragie fiind crescut în acest caz. Şi remediile antireumatice pe ­bază de scoarţă de salcie, care conţin salicilină, accentuează tendinţa de sângerare dacă se asociază cu unele medicamente alopate.

Condiţie

Remediile din plante trebuie luate la recomandarea fitoterapeutului.

Atenţie la interacţiuni!

image
Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite