Cât de riscante sunt ambalajele din plastic

Pe termen scurt, substanţele din recipiente nu au efecte asupra stării de sănătate. Expunerea prelungită, zi de zi, la chimicalele prezente în ambalajele sau în caserolele de plastic creşte riscul de diabet şi de boli de inimă, arată studiile.

Într-un raport emis anul trecut, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) a precizat că nu are nicio intenţie să modifice recomandarea de a folosi în continuare ambalaje de plastic. Acest lucru pentru că cercetările efectuate în cadrul EFSA au arătat că, în doze mici, bisfenolul A, substanţa care se regăseşte în cea mai mare cantitate în ambalaje, nu afectează organismul uman.

Nu se face însă nicio precizare cu privire la expunerea la această substanţă pe termen lung, mai ales că bisfenolul A se regăseşte în aproape toate ambalajele produselor de pe piaţă, inclusiv în PET-urile de apă.

Bisfenolul, neurotoxic şi cancerigen

În ceea ce priveşte expunerea pe termen lung la bisfenol A (BPA), au fost realizate studii ample în anul 2008, de către oamenii de ştiinţă de la Şcoala Medicală „Peninsula" din Exeter, Marea Britanie. Aceştia au observat că persoanele care consumă mai mulţi ani alimente ambalate în plastic prezintă o concentraţie ridicată de BPA în urină. Iar nivelul ridicat de BPA în urină a fost asociat cu un risc de trei ori mai mare de boli cardiovasculare, comparativ cu persoanele cu o concentraţie mică sau medie a acestei substanţe.

Şi riscul de diabet zaharat de tip II este de 2,4 ori mai mare la cei cu BPA în urină. În plus, acelaşi studiu a arătat că nivelul enzimelor hepatice creşte mult peste limita normală în cazul persoanelor care folosesc zi de zi ambalaje de plastic. „Bisfenolul este un compus neurotoxic şi cancerigen demonstrat. Se găseşte în toate ambalajele din policarbonaţi", subliniază prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti.

Ftalaţii dau rezistenţă la insulină

O altă substanţă toxică, denumită ftalat, se regăseşte într-un tip de plastic flexibil (PVC). Ambalajele sunt doar o parte dintre obiectele care conţin ftalaţi şi cu care intrăm frecvent în contact. Şi parfumurile, oja de unghii, detergenţii, săpunul, şamponul şi cremele de corp, inclusiv cele pentru copii, conţin ftalaţi. Aşadar, nivelul de ftalaţi la care este expus corpul nostru zi de zi este unul foarte mare.

Cele mai recente studii arată că riscurile majore la care suntem expuşi sunt obezitatea abdominală şi rezistenţa la insulină. Bebeluşii ale căror mame au fost expuse la un nivel ridicat de ftalaţi în timpul sarcinii se nasc cu probleme ale organelor genitale.

„Efectul nociv al ftalaţilor se intensifică la temperaturi mari sau în urma expunerii ambalajelor la soare. Compuşii devin şi mai nocivi dacă alimentele păstrate în ambalaje de plastic sunt acide sau conţin alcool", atrage atenţia prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

Cum limitaţi expunerea

-Nu puneţi ambalaje din policarbonat la microunde. Bisfenolul din ambalaj va trece mai uşor în alimente.
-Reduceţi consumul de alimente în folie de plastic. Mai ales alimentele acide, precum roşiile, „atrag" niveluri crescute de BPA.
-Păstraţi alimentele în ambalaje de sticlă, porţelan sau de inox, mai ales pe cele fierbinţi.
-Pentru bebeluşi, alegeţi biberoanele pe care se precizează că nu conţin bisfenol.