Când hormonii anunţă apusul fertilităţii

În viaţa fiecărei femei vine un moment în care organismul spune „Stop!” fertilităţii. Iar modul în care se petrece acest lucru nu este tocmai blând. Bufeurile, durerile de cap, tulburările de dispoziţie şi libidoul scăzut pot chinui femeile ani în şir. Nici bărbaţii nu sunt ocoliţi de efectele trecerii timpului, numai că schimbările apărute în cazul lor sunt mai puţin deranjante.

Cum ştii că ai intrat la menopauză?

Nu este o boală, deşi are simptome. Este o etapă fiziologică naturală a vieţii unei femei şi marchează un moment foarte important pentru aceasta: încetarea perioadei fertile. De ce se instalează menopauza? Pentru că se epuizează rezerva foliculară ovariană (ovulele). Femeile se nasc cu un număr limitat de ovocite, celulele reproducătoare feminine.

În timpul fiecărui ciclu menstrual, ele se transformă în ovocite mature şi se elimină, epuizând treptat „rezerva". Foliculii ovarieni, structurile în care sunt incluse ovocitele, sunt cei care secretă estrogenul, principalul hormon feminin. Cum numărul foliculilor se diminuează, nivelul de estrogen scade şi el semnificativ.

De ce este fertilitatea limitată

Bufeurile, durerile de cap  şi alte neplăceri asociate menopauzei pot persista peste zece ani 

Specialiştii nu au încă un răspuns cert la întrebarea: de ce femeile se nasc cu un număr limitat de celule reproducătoare şi bărbaţii nu? O teo­rie susţine că, odată instalată infertilitatea, este eliminat riscul de deces matern asociat naşterii la vârste înaintate.

Astfel, menopauza creşte speranţa de viaţă a femeilor, şi aceasta cu un scop precis: pentru a avea grijă de familie. Totuşi, teoria nu stă în picioare dacă luăm în calcul faptul că menopauza există şi la mamifere precum femelele de şoareci, de oposum, de balene-pilot şi de gorilă, iar în cazul lor relaţiile familiale nu sunt suficient dezvoltate încât să se justifice necesitatea îngrijirii maternale.

Genele influenţează momentul instalării

Menopauza poate surveni oricând în intervalul de vârstă 45-55 de ani. S-a observat că momentul în care se instalează depinde de gene, dar şi de stilul de viaţă. De exemplu, fumătoarele intră la menopauză cu cel puţin un an mai devreme decât nefumătoarele. Se pare că şi folosirea contraceptivelor orale, vârsta de apariţie a primei menstruaţii, numărul de sarcini şi greutatea femeii influenţează momentul în care survine menopauza.

Dispariţia fertilităţii este progresivă: premenopauza precede menopauza şi apare în jurul vârstei de 38-40 de ani. Ciclurile menstruale sunt, în acest interval, cu sau fără ovulaţie, iar menstruaţiile, neregulate.

Frecvenţă: Între 75 şi 85 la sută din femei au bufeuri şi transpiraţii nocturne la menopauză.

Precoce sau tardivă?

În jur de 1 la sută din femei intră la menopauză înaintea vârstei de 45 de ani. În cazul altor femei (procentul este mai mic), menopauza apare după vârsta de 55 de ani. În aceste cazuri vorbim de menopauză precoce, respectiv de menopauză tardivă. Cea precoce survine după extirparea ovarelor, după tratamentele chimioterapice şi radioterapice, poate fi consecinţa unor boli genetice, dar deseori are cauze necunoscute.

Ea afectează femeia atât din punct de vedere psihologic, cât şi fizic, pentru că este asociată cu un risc mai mare de boli cardiovasculare şi de osteoporoză. Menopauza tardivă are şi ea un risc major: de cancer de sân. Femeile care intră precoce la menopauză sunt mai protejate din acest punct de vedere.

Estrogeni puţini, inimă slabă

Datorită estrogenilor, sexul feminin este mai protejat decât cel masculin de bolile cardiovasculare. Însă, după ce femeile intră la menopauză, frecvenţa acestor afecţiuni o ajunge şi chiar o depăşeşte pe cea înregistrată la bărbaţi, devenind şi la ele ucigaşul numărul unu. Potrivit unor studii, nivelul colesterolului total creşte cu 6-9 la sută după menopauză, cel al colesterolului „rău" creşte şi el cu 10-16 la sută şi nivelul trigliceridelor cu 11 la sută.

Ştiai că...

... menopauza poate fi „diagnosticată" cu ajutorul testelor sanguine? Dacă nivelul hormonului FSH este mai mare de
30 UI/l şi nivelul estradiolului, cel mai important dintre estrogeni, este mai mic de 110 pmol/l înseamnă că menopauza s-a instalat.
... menopauza este numită medical „climacterium", iar andropauza „climacterium virile"? În greacă, „klimacter" înseamnă „perioadă critică în viaţa cuiva".

Sângerările apărute după menopauză pot fi semn de cancer endometrial.

Specialistul nostru
Dr. Alexandra Crişan
medic primar obstetrică-ginecologie Spitalul Clinic Filantropia

Scăderea dramatică a nivelului de estrogeni care apare odată cu înaintarea în vârstă este responsabilă de majoritatea simptomelor specifice menopauzei. Schimbările hormonale au o contribuţie majoră în dezechilibrul fizic şi emoţional care poate caracteriza experienţa unei femei la menopauză. Cu toate acestea, deşi există similaritate în ceea ce se întâmplă din punct de vedere hormonal, experienţa fiecărei femei în această etapă a vieţii poate fi diferită.

Genetica ar putea juca un rol în calendarul menopauzei, dar şi stilul de viaţă poate influenţa numărul şi intensitatea simptomelor experimentate. S-a observat că femeile tind să intre la menopauză la o vârstă apropiată de cea a mamelor lor şi să aibă aceeaşi intensitate a simptomelor. Stilul de viaţă poate influenţa, de asemenea, riscurile asociate. Fumatul, sedentarismul şi obezitatea cresc riscul de boli cardiovasculare, iar dieta săracă în calciu, lipsa de exerciţiu fizic, fumatul şi consumul de alcool favorizează osteoporoza după menopauză.

Andropauza,un mit?

Viaţa sexuală are cel mai mult de suferit de pe urma andropauzei

Când vine vorba despre andropauză, opiniile specialiştilor sunt împărţite: unii susţin că „menopauza masculină" există, în vreme ce alţii cred că ea nu este justificată din punct de vedere medical. Şi la bărbaţi, ca şi la femei, hormonii sexuali se diminuează cantitativ pe măsură ce înaintează în vârstă.

Însă această scădere este mult mai lentă decât la femei - nivelul testosteronului se reduce cu numai 1-2 la sută pe an - şi nu încetează niciodată. Această diminuare începe în jurul vârstei de 35-40 de ani şi continuă vreme de câteva decenii, prin urmare şi modificările de ordin fizic şi psihologic sunt mai estompate la bărbaţi decât la femei.

Spermatogeneza, producţia de spermatozoizi, persistă până la o vârstă avansată, iar fertilitatea nu dispare, motiv pentru care unii specialişti susţin că nu putem vorbi de un echivalent al menopauzei la bărbaţi. Andropauza afectează însă funcţia erectilă, iar acest lucru scade, implicit, şansele de a concepe copii.

Simptomele sunt vagi

În ciuda faptului că nivelul hormonilor masculini scade într-un ritm foarte lent, fenomenul nu este lipsit de manifestări fizice şi psihice: iritabilitate, scăderea puterii de concentrare, memorie tot mai slabă, libido scăzut, disfuncţie erectilă, pierderea masei şi forţei musculare, creşterea procentului de grăsime abdominală, anemie, oboseală, insomnie. Nu este obligatoriu să apară toate aceste simptome. Bărbaţii nu au un punct de reper care să marcheze trecerea spre andropauză, aşa cum este încetarea menstruaţiei la femei.

Se estimează că doar jumătate din bărbaţi resimt simptomele andropauzei, în vreme ce proporţia femeilor care au manifestări de menopauză este de 70-80 la sută. La bărbaţii la care apar semne de andropauză, intensitatea lor este mai mică decât în cazul femeilor ajunse la menopauză. Unii medici, cei care nu recunosc existenţa andropauzei, pun aceste simptome pe seama îmbătrânirii.

Libidoul şi potenţa, cele mai afectate

Indiferent că există sau nu andropauză, cert este că îmbătrânirea şi scăderea nivelului testosteronului afectează cel mai mult funcţia sexuală. La vârsta de 25 de ani, un bărbat are în jur de patru contacte sexuale pe săptămână, la 50 de ani ele se reduc la unul pe săptămână, la 70 de ani trei pe lună, iar între 75 şi 79 de ani, numărul lor este de 1,7 pe lună, după cum arată cercetările. Impotenţa este şi ea legată de îmbătrânire, fiind întâlnită foarte rar înaintea vârstei de 30 de ani şi ajungând să afecteze până la 40 la sută din bărbaţi în jurul vârstei de 70 de ani.

Similitudini: Şi bărbaţii, ca şi femeile, pot avea bufeuri în această etapă a vieţii, cu precădere noaptea.

Androgenii protejează vasele

Până nu demult, oamenii de ştiinţă credeau că hormonii androgeni testosteron şi DHEA (dehidroepiandrosteron) favorizează apariţia bolilor coronariene, din moment ce numărul bărbaţilor tineri cu afecţiuni cardiace îl depăşeşte cu mult pe cel al femeilor. Studiile recente au arătat însă că, din contră, aceşti hormoni au un rol benefic în prevenirea afecţiunilor coronariene, deoarece previn depunerile de grăsimi pe vasele sanguine, în mod similar hormonilor feminini.

De asemenea, ei au o acţiune vasodilatatoare, ceea ce, din nou, previne instalarea acestor afecţiuni. S-a observat că bărbaţii cu boli coronariene au, în medie, cu 22 la sută mai puţini hormoni androgeni decât cei sănătoşi.

Test

Află dacă ai simptomele unui nivel scăzut de testosteron! Răspunde cu „da" sau „nu" celor 10 întrebări de mai jos. Acordă-ţi 0 puncte pentru răspunsurile negative, câte 3 puncte pentru răspunsuri afirmative la întrebările 1 şi 7, iar pentru restul câte un punct.

1. Ai un libido scăzut?
2. Simţi că nu ai energie?
3. Resimţi o scădere a forţei sau/şi a rezistenţei?
4. Ai scăzut în înălţime?
5. Ai observat că ai mai puţină poftă de viaţă?
6. Eşti trist şi/sau morocănos?
7. Ai erecţii mai slabe?
8. Abilităţile tale sportive s-au diminuat?
9. Adormi frecvent la scurt timp după cină?
10. Performanţele tale profesionale au scăzut în ultima perioadă?

Interpretare:
Dacă ai obţinut un punctaj de 3 sau de mai multe puncte, ai putea avea o deficienţă de testosteron. Adresează-te unui medic endocrinolog sau androlog pentru o consultaţie şi pentru un eventual test sanguin de măsurare a nivelului testosteronului.

Unii specialişti numesc andropauza „deficienţă androgenică a vârstnicului" (ADAM - „androgen deficiency in the aging male").

Specialistul nostru
Dr. Ana Maria Munteanu
medic specialist endocrinolog Spitalul Militar Central „Dr. Carol Davila" din Bucureşti

În cazul bărbaţilor, modificările axului hipotalamo-hipofizo-gonadal survenite odată cu înaintarea în vârstă sunt mai subtile comparativ cu cele existente la femei. Nivelul testosteronului (total şi al fracţiei libere) se diminuează lent. Din acest motiv, mulţi specialişti nu recunosc termenul de andropauză, denumind altfel această stare fizio­logică a persoanelor de sex masculin. Nu toţi bărbaţii resimt fizic efectele scăderii nivelului de testosteron, tocmai din cauza faptului că modificările hormonale sunt mai puţin intense şi treptate, spre deosebire de cele survenite la femei.

Manifestările clinice ale diminuării nivelului testosteronului odată cu înaintarea în vârstă sunt nespecifice. Consecinţele modificărilor hormonale pot fi metabolice, osoase, cardiovasculare şi emoţionale. Multe dintre acestea nu sunt corelate cu „andropauza", ci cu bolile asociate.

Pro şi contra substituţiei hormonale

Înainte de a lua tratament hormonal, cântăreşte riscurile şi beneficiile!

Când simptomele menopauzei afectează calitatea vieţii, se poate recurge la terapia de substituţie hormonală. Aceasta se poate face fie doar cu estrogeni, fie cu o combinaţie de estrogeni şi de progesteron. Hormonii sintetici se administrează sub formă de injecţii, de pilule, de plasturi, tablete, inele şi de creme vaginale. Ei atenuează bufeurile şi scad riscul de boli cardiovasculare, de osteoporoză şi de Alzheimer.

Însă mai multe studii au asociat această terapie cu un risc crescut de cancer de sân şi de endometru (mucoasa care căptuşeşte uterul), îndeosebi la femeile care au antecedente în familie. De aceea, medicii recomandă tratamente scurte, de şase luni-un an, întrucât riscurile sunt mai mici pe termen scurt. Tratamentul combinat este mai indicat, deoarece progesteronul protejează uterul, prevenind cancerul de endometru.

Bărbaţii refuză hormonii sintetici

Şi aici există o dispută, în condiţiile în care andropauza nu este pe deplin recunoscută. Foarte puţini medici prescriu injecţii sau pastile cu testosteron (mai nou, există şi un gel care se aplică pe piele), iar bărbaţii sunt reticenţi în a le accepta. Deseori, ei recurg la consultul medical doar pentru a trata o tulburare de erecţie survenită la vârsta andropauzei.

Recomandare: Dacă ai bufeuri, evită alimentele fierbinţi, condimentele şi fumatul.

Risc de cancer de prostată

Substituţia hormonală masculină reduce riscul de boli coronariene şi de osteoporoză şi creşte libidoul, dar este şi ea însoţită de riscuri, asemenea celei feminine. Mai multe studii susţin că terapia androgenică poate favoriza cancerul de prostată. De aceea, bărbaţii care au nevoie de acest tratament trebuie să verifice înainte sănătatea prostatei printr-un tuşeu rectal şi prin testul PSA (antigenul specific prostatic).

Acesta din urmă trebuie efectuat ulterior periodic. De asemenea, trebuie verificată periodic şi formula sanguină, deoarece testosteronul stimulează producţia de globule roşii, iar în concentraţie mare, ele pot creşte vâscozitatea sângelui, ducând la obturarea arterelor.

Fitoestrogeni, dar cu prudenţă!

Substanţe vegetale cu structură asemănătoare estrogenilor, fitoestrogenii sunt utili în atenuarea simptomelor de menopauză, deşi au o acţiune mult mai slabă decât cei produşi de corpul uman. Cea mai mare concentraţie de fitoestrogeni se găseşte în primul rând în soia, apoi în cerealele integrale, în alune, arahide, în seminţele de floarea-soarelui şi de dovleac, în ceaiul verde şi în unele fructe şi legume precum ţelina, morcovii, castravetele, spanacul, perele, merele şi grepfrutul.

Studii recente semnalează faptul că soia atenuează bufeurile şi scade riscul de boli de inimă şi de osteoporoză. Însă doar dacă este naturală (şi nu provine din alimente procesate, precum „carnea" din soia) şi doar dacă este administrată în doze mici şi pe o perioadă scurtă. Altfel, ea poate favoriza apariţia tumorilor mamare după menopauză, deoarece aduce în organism cantităţi prea mari de estrogeni. Consultă un medic înainte de a lua suplimente cu soia!

Sportul te scapă de depresie

Efectuând cel puţin 30 de minute de activitate fizică moderată zilnic (jogging, dans, mers pe jos într-un ritm alert), organismul va suporta mai uşor simptomele de menopauză şi de andropauză, în special depresia şi insomniile. Sportul stimulează secreţia de endorfine, substanţe care ne conferă o stare de bine şi atenuează astfel depresia. De asemenea, stimulează circulaţia sanguină. Nu în ultimul rând, mişcarea reduce riscul de boli cardiovasculare, lucru foarte important după menopauză, respectiv după andropauză, când frecvenţa acestor afecţiuni este foarte mare.

Vitamina E reduce intensitatea bufeurilor. Nu este recomandată însă o doză mai mare de 400 UI pe zi, pentru că poate fi toxică.

Specialistul nostru
Dr. Ruxandra Constantina
medic de familie competenţă în apifitoterapie reflexoterapeut

Simptomele supărătoare ale menopauzei şi andropauzei pot fi atenuate prin schimbarea stilului de viaţă. Acesta implică adoptarea unei diete care să conţină multe legume şi fructe, dar şi consumul de cereale şi de ulei de măsline, reducerea cantităţii de carne, de grăsime şi de alcool, oprirea fumatului, efectuarea zilnică a unor exerciţii fizice, precum şi suplimentarea alimentaţiei cu plante ce restabilesc echilibrul hormonal.

Acupunctura, presopunctura şi reflexoterapia pot fi nişte ajutoare de nădejde pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii. Există studii care arată că acupunctura şi reflexoterapia pot ajuta la diminuarea frecvenţei şi intensităţii bufeurilor, durerilor legate de osteoporoză sau la îmbunătăţirea vieţii sexuale.