Boala obstructivă a arterelor şi tratamentul său adecvat

Boala obstructivă a arterelor afectează, în România, 1 din 3 persoane de peste 70 de ani, dar poate să apară cu frecvenţă ridicată chiar şi la vârste mai tinere cum ar fi 40-50 de ani, uneori chiar şi mai devreme, indiferent de sex, statut sau istoric personal. Este una dintre cele mai frecvente şi periculoase boli de care suferă persoanele de vârsta a treia la noi în ţară.

Această afecţiune înseamnă astuparea sau îngustarea unor vase de sânge importante şi pune în pericol sănătatea bolnavului. Netratată, această afecţiune poate provoca destul de rapid nenumărate afecţiuni, cum ar fi infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare (care la rândul său poate duce la amputaţie), ischemia mezenterică (obstrucţia vaselor din abdomen care poate genera dureri abdominale postprandiale sau în caz de obstrucţie acută necroza unui segment important intestinal, complicaţie ameninţătoare de viaţă) şi multe altele.

Ce ar trebui să ştie pacientul?

Tratarea acestei afecţiuni se practică, in general, fie prin tratamentul medicamentos, prin tratamentul chirurgical prin by-pass sau angioplastia percutană transluminală (sau angioplastia cu balon şi/sau stent), o procedură minim-invazivă care redă circulaţia optimă pin vasele de sânge afectate de obstrucţie. Tipurile de tratament nu se exclud, ele pot să funcţioneze împreună, iar alegerea acestuia depinde de zona din corp în care se găsesc vasele obstrucţionate. Pentru vasele de sânge din abdomen se preferă angioplastia, în timp ce ocluzia femurală se tratează cel mai frecvent prin by-pass chirurgical.

Nu de puţine ori, echipa noastră interdisciplinară a decis împreună planul de tratament, iar pacientul a beneficiat de o intervenţie minim-invazivă cu recuperare rapidă de 2-3 zile.

Este foarte important ca alegerea tratamentului să se facă după investigaţii cum ar fi angiografia selectivă, o investigaţie de extremă acurateţe. Prin intermediul angiografiei care durează între 15 şi 60 de minute se pot viziona vase de sânge de câţiva milimetri şi pot fi observate astfel obstrucţionări ale acestora, totul sub anestezie locală.

Deşi angiografia nu mai este o investigaţie rar uzitată în România, pentru a obţine rezultate cât mai fidele, este nevoie de aparatură de înaltă acurateţe şi performanţă precum şi de specialişti în Cardiologie Intervenţională care să ştie să „citească” corect rezultatele şi să propună cea mai potrivită metodă de tratament pentru fiecare pacient în parte.

Ce se întâmplă după angiografie?

Rezultatele angiografiei vor fi interpretate de specialistul în cardiologie/ radiologie intervenţională şi se va stabili planul de tratament. În cazul în care se recomandă angioplastia cu balon şi/sau stent, această intervenţie se desfăşoară similar cu angiografia, minim-invaziv, sub anestezie locală şi cu recuperare imediată. În timpul procedurii, medicul intervenţionist introduce o sondă de angioplastie prin care trece un ghid (un fir/sârmă subţire) care ajunge în vasul de tratat până în aval de îngustare/obstrucţie, apoi trece pe ghid un balon iniţial dezumflat care este umflat la locul leziunii şi ulterior este introdus un stent pentru a menţine deschis vasul obstrucţionat şi pentru a reda circulaţia corectă.

Dr. Adrian Linte, Medic Specialist Cardiologie/ Cardiologie Intervenţională, în cadrul Spitalului de Boli Cardiovasculare Angiomedica