Reţelele de corupţie şi organizare subterană pentru autorizări în construcţii împiedică dezvoltarea de locuinţe care să asigure beneficii pentru sănătatea cetăţenilor. Aprobarea unui nou „şantier în construcţie“ constituie o procedură riguroasă cu aspecte importante de sănătate publică în majoritatea ţărilor dezvoltate. De exemplu, în Europa de Vest şi în America de Nord există reguli stricte care nu se încalcă. Conform datelor ştiinţifice, expunerea la diverşi factori nocivi din mediul urban (compuşii chimici din aerul poluat, zgomotul ambiental, lipsa spaţiului verde etc.) îşi pune amprenta la nivelul activităţii celulare în organismul uman prin mutaţii genetice. Amprentele nocive de mediu cauzează creşterea considerabilă a numărului bolilor cardio-metabolice cu moarte prematură; a bolilor neurodegenerative şi a bolilor respiratorii (astma la adulţi/copii prin particulele de praf, particule chimice ultrafine, molecule de carbon negru pe care le inhalăm zilnic); rezultă diverse forme de cancer, îndeosebi cancer pulmonar, provocate de modificări genetice prin mecanisme biochimice complexe.

Investigarea efectelor biologice prin expunerea la mediu ambiental nociv este o temă de mare importanţă în ţările din UE. Riscurile grave pentru sănătatea populaţiei sunt demonstrate prin rezultatele cercetărilor multidisciplinare publicate în cele mai prestigioase reviste medicale. De exemplu, The Lancet. Consecinţele biologice ale expunerii la diverşii factori nocivi de mediu sunt temele unor proiecte relevante de cercetare cu viziune pe termen lung, finanţate de Comisia UE. De exemplu, EXPOSOMICS, LIFEPATH şi HELIX.  Rolul unor astfel de proiecte constă în elucidarea cu precizie a mecanismelor biologice şi toxicologice foarte sensibile ce au loc la nivel molecular şi care induc tulburări genetice (la toate categoriile de vârstă, inclusiv la copii şi la femeile gravide).  Impactul final scontat al acestor proiecte este eliminarea riscurilor expunerii la factorii de mediu nocivi.  Noile date ştiinţifice stau la baza unor acte normative pentru politicile de sănătate publică, specifice în construcţii. Prevenţia bolilor cronice şi îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor pot economisi, pe termen lung, resursele municipalităţilor şi comunităţilor locale. Urbanizarea favorabilă în beneficiul cetăţenilor reduce imens cheltuielile cauzate de spitalizare, dizabilităţi, pensionări înainte de termen, concedii plătite pe caz de boală. În ţările cu toleranţă zero la corupţie, resursele economisite astfel pot fi realocate  altor investiţii de interes public local.

Din nefericire, într-o altă Românie, neaflată la vedere, singura „politică viabilă“ pentru „şantier în construcţie“, este cea a profiturilor cât mai mari pentru „monstruoase solidarităţi“ - samsari imobiliari/autorizări în construcţii.  La fel de păcătoşi, fie în postura de smecheri triumfalişti posesori de „autorizaţie“ fie în cea de parveniţi „învârtiţi politic“ beneficiază imens (direct sau indirect) cu efecte dezastruoase pentru sănătatea a zeci de mii sau sute de mii de oameni. Pentru serviciul public „autorizări în construcţii“ nu există reguli drastice prin care să se interzică existenţa unor conflicte de interese pentru cei care aprobă noile construcţii. Aşa cum arată studiile de specialitate recente, apariţia unui nou „şantier în construcţie“ ca urmare a unei solidarităţi vicioase, va genera  riscuri grave pentru sănătatea cetăţenilor care trăiesc în microzonă. În peisajul ţării, îndeosebi în Bucureşti, nenumărate „şantier în construcţie“ sunt modele de urbanizare în rău, cu consecinţe grave pentru viaţa cetăţenilor inocenţi, deoarece creşte expunerea, zi de zi,  la poluarea aerului cu o gamă largă de compuşi chimici şi la zgomot în interiorul şi în afara locuinţelor, la lipsa spaţiului verde şi la o supradensitate populaţională cu efecte psihosociale incalculabile.  

Hazardul expunerii organismului uman la factorii nocivi de mediu este cauzat de viciile unor noi proiecte imobiliare. Autorizarea în construcţie nu se face transparent (cum ar fi normal pentru un serviciu public). Nu există reguli sau limitări clare pentru a se garanta că avizarea şi autorizarea unui nou „şantier în construcţie“ se face competent, obiectiv, imparţial şi fără conflicte de interese. În procesul de autorizare a unor noi proiecte imobiliare nu există practica ca un reprezentant  al locuitorilor microzonei în care se vor ridica noile clădiri  să verifice dacă sunt respectate criteriile legale în baza cărora se dau aprobările pentru noile construcţii în microzonă. Astfel, cei care suntem afectaţi direct nu avem nici un fel de informaţii asupra modului cum s-au soluţionat aspecte legate de: îndesirea vieţii sociale a microzonei  cu afectarea normelor de zgomot, de iluminare naturală, de circulaţie stradală, de parcarea autovehiculelor, de asigurarea liberului acces pentru pompieri, salvare, salubritate, etc. aşa cum sunt ele reglementate de normativele în vigoare (Codul Civil, Legea 50/1991, Ordinul 119/2014, HCGNB nr. 839/2009 etc.), ţinând cont şi de configuraţia stradală din teren. În goana după profit imens, de cele mai multe ori, legile existente sunt nesocotite. „Autorităţile“ ce se îmbogăţesc peste măsură prin „tunuri imobiliare“ fie dispar pe insule luxuriante, unde şi-au transferat sumele imense de bani, fie se retrag în vile Hollywoodiene. Iar noi, cetăţenii nevinovaţi care locuim în zonă, purtăm pe timp de generaţii povara unor suferinţe provocate iresponsabil!

Concluzii:

Fiind o problemă naţională de importanţă majoră pentru sănătatea comunităţilor municipale/locale nu este suficient să ne întrebăm cât timp se vor tolera aceste lucruri? Schimbările nu se petrec de la sine; cineva trebuie să ia iniţiative.

  • Ar fi normal ca partidul parlamentar USR să-şi pună în agenda politică rezolvarea problemelor „şantier în construcţie“ la nivel naţional prin modificări legislative, procedurale şi reguli potrivite (aşa cum a promis când s-a lansat în alegeri).
     
  • Pentru a se asigura un proces transparent de autorizare (şi pentru implicarea cetăţenilor în luare deciziilor) un reprezentant al locuitorilor microzonei noilor clădiri, cu mandat de decizie, să verifice respectarea criteriilor legale în baza cărora se dau aprobările pentru noi construcţii în microzonă.