Glutamatul monosodic este sarea de sodiu a acidului glutamic. Mai poate fi întâlnit sub denumirile: glutamat de sodiu, monosodium glutamate, natrium glutaminat, E 621 (conform regulamentelor europene).

Glutamatul se întâlneşte şi în alimente naturale. Cele mai mari concentraţii de glutamat se găsesc în soia, drojdie, ciuperci, roşii, brânzeturi şi extracte vegetale. De aceea, unele semipreparate pot conţine valori periculos de mari de glutamat fără a fi "aditivate" cu E 621.

Dacă un produs alimentar are ca ingrediente "proteină vegetală hidrolizată" (care conţine până la 30% glutamat), "proteină din plante hidrolizată", "arome naturale", "aromatizanţi", sau "extract Kombu" atunci glutamatul este prezent în acel aliment în cantităţi suficient de mari pentru a ne atrage atenţia.

Practic, glutamatul este o substanţă care, adăugată în alimente, ne poate face să mâncăm mai mult, cu poftă şi la intervale mai scurte de timp ,o mâncare cu slabe capacităţi nutritive şi, mai puţin gustoasa.

Cele mai bogate surse de glutamat sunt:

1. drojdie autolizată

2. caseinat de calciu

3. gelatină

4. proteine hidrolizate

5. caseinat de sodiu

6. extract de drojdie

Alte surse de glutamat:

7. proteine texturate

8. carrageenan

9. gumă vegetală

10. condimente

11. arome

12. arome naturale

13. aromă de carne de pui

14. aromă de carne de vită

15. aromă de carne de porc

16. aromă de fum

17. bulion

18. concentrat de roşii

19. supă de carne

20. malţ din orz

21. extract de malţ

22. aromă de malţ

23. proteine din lapte

24. izolat proteic din lapte

25. concentrat proteic din lapte

26. proteine din soia

27. izolat proteic din soia

28. concentrat proteic din soia

29. sos de soia

30. extract de soia

Deşi lista este lungă, nu poate fi completă pentru că producătorii găsesc întotdeauna noi denumiri în spatele cărora se ascund. Este de asemenea important de menţionat că glutamatul monosodic se poate găsi în vaccinuri (chiar şi cele anti-gripale), perfuzii intravenoase (cu maltodextrină) şi în suplimente cu vitamine. Glutamatul monosodic este folosit în toate suplimentele vitaminice sau minerale încapsulate sub formă gelatinoasă.

Neurologul Russell Blaylock a realizat de-a lungul timpului studii ample care au dovedit nocivitatea glutamatului şi a aspartamului. Începând cu 1995, el a început să prezinte rezultatele la care a ajuns:

"Bolile neurodegenerative sunt legate de mercur, aluminiu, pesticide şi erbicide, dar modalitatea prin care acestea produc vătămări ale creierului este mecanismul excitotoxic. Suntem cu toţii expuşi la aceste toxine, iar când mai adăugăm şi GMS şi alte excitotoxine în alimentaţie, procesul de toxicitate se accelerează. De aceea, doctorii nu pot explica o cauză a bolilor degenerative: pentru că ele nu au o cauză, ci mai multe." 

"Când se realizează un studiu de caz pe o persoană bolnavă de Alzheimer, un medic spune că este vorba de intoxicaţia cu mercur, un altul că este vorba de pesticide, altul de altceva, dar de fapt este acelaşi mecanism care se petrece."

"Toate acestea operează concertat, crescând activitatea imunitară a creierului, activând astfel excitotoxicitatea. De aceea toate aceste substanţe par să aibă legătură cu boala, pentru că toate acţionează în acelaşi fel asupra creierului.”

Dr. Russell Blaylock explică în cartea sa "Excitotoxinele, gustul care ucide" de ce glutamatul şi aspartamul sunt periculoase. Excito-toxinele sunt substanţe chimice care supra-stimulează celulele nervoase, "arzându-le".

Simptomul cel mai des întâlnit în acest caz este pierderea temporară a memoriei. Substanţele cele mai periculoase sunt aspartamul (Equal / Nutrasweet) care conţine acidul aspartic şi fenilalanina, şi glutamatul monosodic, care are 30 de denumiri alternative şi se foloseşte în cantităţi uriaşe în majoritatea produselor alimentare prelucrate.

"Cu cât are un gust mai bun, cu atât conţine mai mult glutamat"

Câteva dintre simptomele comune întâlnite atât la aspartam cât şi la glutamat:

 Cardiace:

 1. Aritmie

 2. Fibrilaţie arterială

 3. Tahicardie (palpitaţii)

 4. Încetinirea inimii

 5. Angină pectorală

 6. Creşterea tensiunii

 7. Scăderea tensiunii

Gastrointestinale:

1. Diaree

2. Greaţă / vomă

3. Crampe stomacale

4. Colon iritat

5. Hemoroizi

6. Sângerări rectale

Musculare:

1. Înţepături

2. Dureri simultane

3. Slăbire

Respiratorii:

1. Astm

2. Respiraţie insuficientă

3. Dureri în piept

4. Iritarea nasului               

Neurologice:

1. Depresie

2. Hiperactivitate

3. Reacţii de furie

4. Migrene

5. Ameţeală

6. Dezechilibru

7. Dezorientare

8. Confuzie mentală

9. Anxietate

10. Atacuri de panică

11. Modificări de comportament

12. Probleme de comportament

13. Atenţie deficitară

14. Letargie

15. Somnolenţă

16. Insomnie

17. Paralizie

18. Sciatică

19. Vorbire inconsistentă

20. Frisoane

21. Pirderi de memorie

Uro-genitale:

1. Dureri de prostată

2. Dureri vaginale

3. Urinare frecventă

4. Urinare nocturnă

Vedere:

1. Vedere înceţoşată

2. Focalizare greoaie

3. Presiune în jurul ochilor

Piele:

1. Crăpături

2. Mâncărimi

3. Leziuni bucale

4. Paralizie parţială

5. Uscarea gurii

6. Înţepenirea feţei

7. Înţepenirea limbii

8. Cearcăne sub ochi

Dacă aveti simptome ca  sindromul oboselii cronice, probleme de comportament, hiperactivitate, pierderea temporară a memoriei, migrene, dureri musculare nespecifice, atunci este cazul să renunţaţi la glutamat şi aspartam.

De-a lungul timpului, cercetători din diverse ţări ne-au pus la dispoziţie o mulţime de studii clinice care arată efectul negativ al consumului exagerat de glutamat .

Într-un raport prezentat în 2006 în faţa comisiei de experţi pentru aditivii alimentari din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, intitulat „Otrăvirea lentă a omenirii”, cercetătorul John Erb a rezumat sute de studii ce au tratat în ultimii 50 de ani efectele glutamatului de monosodiu asupra animalelor şi oamenilor.

Acestea arată că folosirea compusului chimic de glutamat de sodiu şi a altor potenţatori de gust şi îndulcitori artificiali, precum aspartamul

       -          provoacă nu numai diabet şi obezitate,  

-          ci afectează şi hormonul de creştere, împiedicând creşterea normală a organelor şi a corpului,

-           influenţează negativ funcţiile reproductive, producând infertilitate,

-           ridică mult nivelul de agresivitate şi comportament antisocial,

-          provoacă ample probleme cardiovasculare şi,

-          nu în ultimul rând, distruge creierul, prin supraexcitarea neuronilor, astfel încât atât la animale cât şi la oameni se observă o diminuare a capacităţilor cognitive şi intelectuale. Distrugând neuronii şi reţelele neuronale, glutamatul distruge memoria, devenind cel mai probabil una dintre cauzele maladiei Alzheimer, ce a cunoscut în ultimii ani o amploare fără precedent.

Concluzia vine de la sine: trebuie să devenim mai responsabili în alegerea alimentelor cu care ne hrănim zilnic, să citim cu atenţie informaţiile de pe eticheta fiecărui produs în parte, să alegem informaţii!