Adormi târziu în noapte? Ai putea suferi de o nouă tulburare de somn

Dacă nu poţi adormi decât după ora 2 noaptea ar trebui să mergi la un specialist în somnologie FOTO: Shutterstock

Te consideri o „pasăre de noapte“ fiindcă nu reuşeşti să adormi decât la ore foarte târzii şi, apoi, nu te poţi trezi dimineaţa să mergi la serviciu? Cauza ar putea fi o nouă tulburare de somn, confundată adeseori cu insomnia.

Sindromul fazei de somn întârziate (Delayed Sleep Phase Disorder - DSPD) – aşa a fost numită de specialişti tulburarea de somn care ne face să avem dificultăţi în a adormi înainte de 12 noaptea. Acest sindrom este adeseori confundat cu insomnia. Însă, spre deosebire de persoanele cu insomnie, care nu dorm bine toată noaptea, cele cu fază de somn întârziată, odată ce adorm, reuşesc să aibă un somn odihnitor, trezindu-se dimineaţa târziu sau chiar la prânz.

Nu este ieşit din comun ca, ocazional, să ne culcăm târziu după o zi de lucru care s-a prelungit până spre noapte, după o petrecere sau după o seară cu prietenii. Totuşi, persoanele cu fază de somn întârziată nu pot reveni la un program de somn obişnuit nici măcar după mai multe încercări (trezit foarte devreme, mers la culcare devreme, în jurul orelor 21-22). Aceste „păsări de noapte“ pot să stea, pur şi simplu, întinse în pat ore întregi până să reuşească să adoarmă.

Ritmul somn-veghe este dat peste cap

Sindromul fazei de somn întârziate se încadrează într-o categorie mai mare a tulburărilor de somn, numită dereglarea ritmului circadian. În aceeaşi categorie intră şi jet-lag-ul, adică dificultatea de a reveni la un program obişnuit de veghe şi de somn după o călătorie într-un alt fus orar.

Ritmul circadian este un „ceas de alarmă“ natural al corpului nostru, care ne dictează când ni se face somn, când să ne trezim, când ni se face foame şi când să se secrete anumiţi hormoni în organism. El depinde foarte mult de ciclul noapte-zi. În cazul unora, ritmul circadian este „reprogramat“ fie mai târziu, fie mai devreme. În cazul celor cu fază de somn întârziată, ritmul circadian este, şi el, „întârziat“. Cel mai elocvent exemplu este cel al adolescenţilor. Ei se culcă târziu, la început pentru că se uită la televizor sau stau pe internet până în miez de noapte, apoi pentru că nu mai pot adormi decât după ora 24. 

Ne afectează activitatea de peste zi

Mai ales în cazul celor care trebuie să meargă dimineaţa devreme la serviciu, sindromul fazei de somn întârziate afectează activitatea de peste zi, atenţia şi productivitatea la serviciu. În aceste situaţii, este cazul să apelezi la un specialist în somnologie şi să primeşti un tratament. În niciun caz nu trebuie să iei medicamente după ureche. Mai ales că faza de somn întârziată este aproape întotdeauna confundată cu insomnia, iar tratamentele sunt foarte diferite.

Ce tratamente există

Una dintre opţiunile de tratament este cronoterapia. Sună mai dificil decât este în realitate. În esenţă, persoana cu fază de somn întârziată trebuie să încerce mai multe nopţi la rând să meargă la culcare şi să se trezească cu două ore mai târziu, până când ajunge la ora de culcare dorită. Adică în prima noapte merge la culcare la ora 24 şi se trezeşte la ora 8, a doua noapte se culcă la 2 şi se trezeşte la 10, a treia se culcă la 4 şi se trezeşte la 12 etc.
Deşi foarte eficientă, această metodă este foarte nepractică, fiindcă se poate realiza doar într-o perioadă de concediu. În plus, presupune nopţi nedormite şi asigurarea unor condiţii propice somnului în timpul zilei.

O altă soluţie este tratamentul cu lumină intensă dimineaţa devreme. Mai precis, la o anumită oră, stabilită împreună cu specialistul în somnologie, pacientului trebuie să i se dea la o parte draperiile, astfel încât să permită pătrunderea soarelui puternic în dormitor. Dacă nu este soare, atunci se poate recurge la o lampă de luminoterapie, programată să se aprindă la o anumită oră. Este foarte important ca ora de luminoterapie să fie stabilită împreună cu specialistul, fiindcă dacă este folosită la o oră greşită, poate agrava problema de somn. În plus, în cazul unor tulburări psihice, lumina puternică poate face rău.

Suplimentele cu melatonină, eficiente

Ultima opţiune de tratament al sindromului fazei de somn întârziate o reprezintă administrarea melatoninei. Acesta este un hormon natural, produs de glanda epifiză în strânsă interdependenţă cu ciclul noapte/zi. Atunci când soarele apune, epifiza devine activă şi începe să elibereze, în mod natural, melatonină în corp, ceea ce ne produce somn.

În cazul insomniei şi al sindromului fazei de somn întârziate, epifiza nu mai funcţionează corect şi nivelul de melatonină din corp nu este suficient să ne facă să adormim devreme.
Putem stimula producţia de melatonină consumând anumite alimente, cum sunt laptele, bananele, carnea de curcan, cireşele şi nucile.

De asemenea, dacă introducerea în dieta zilnică a acestor alimente nu funcţionează, specialiştii recomandă suplimentele alimentare cu melatonină. Potrivit studiilor, acestea sunt mai eficiente în caz de sindrom al fazei de somn întârziate decât în caz de insomnie. Doza şi modul de administrare trebuie discutate cu un specialist, fiindcă suplimentele cu melatonină nu sunt lipsite de efecte adverse. Ele pot duce la stare de somnolenţă în timpul zilei, stări de confuzie, dureri abdominale, coşmaruri, ameţeală şi somnambulism. De asemenea, ele aceste suplimente pot interacţiona negativ cu tratamentele administrate în caz de diabet, cu imunosupresoarele, cu anticoncepţionalele şi cu anticoagulantele.