Simptome digestive în bolile tiroidei. Dieta indicată în hipo şi în hipertiroidie

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Glanda tiroidă are forma unui fluture
Glanda tiroidă are forma unui fluture

Afecţiunile tiroidei care modifică nivelul hormonilor tiroidieni au impact în tot corpul, inclusiv asupra organelor digestive. Dezechilibrele hormonale sunt mai frecvente la adulţi şi vârstnici, dar pot debuta şi la copii.

Buna funcţionare a tiroidei este esenţială pentru starea de sănătate a organismului. „Hormonii tiroidieni au acţiuni asupra tuturor organelor şi reglează metabolismul bazal al organismului. Afecţiunile tiroidei au astfel impact în tot corpul, nefiind scutite nici organele digestive“, explică dr. Elena Ciupercă, medic primar gastroenterolog la Clinica DigestMed.

Dezechilibrele hormonale sunt mai frecvente la adulţi şi la vârstnici, dar pot debuta şi la copii, mai ales în adolescenţă, în cazul bolilor autoimune, spune, la rândul ei, dr. Cristina Ştefan, medic primar endocrinolog, specialist în diabet, nutriţie şi boli metabolice.

„În hipertiroidism – care reprezintă secreţia în exces de hormoni tiroidieni – tubul digestiv poate fi afectat de la esofag şi până la colon. Manifestările clasice sunt reprezentate de tranzitul intestinal accelerat, scaune grăsoase, scădere în greutate, deşi apetitul este păstrat sau chiar crescut“, adaugă dr. Cristina Ştefan.

Diagnosticul cert, doar prin testarea hormonilor

Deşi clasice, manifestările nu sunt specifice hipertiroidiei. Uneori, acestea pot lipsi sau unii pacienţi pot avea constipaţie sau creştere în greutate paradoxală. Astfel, diagnosticul de certitudine presupune testarea în sânge a hormonilor tiroidieni, potrivit dr. Ştefan.

Dr. Elena Ciupercă adaugă că pacienţii pot avea – mai rar - şi alte simptome digestive precum durerea abdominală, greaţă, vărsături, tulburări de înghiţire. „Disfagia – dificultatea de înghiţire – poate să apară prin compresia exercitată de mărirea tiroidei – guşa difuză – sau de un nodul tiroidian asupra esofagului – guşa nodulară. De asemenea, excesul de hormoni tiroidieni poate duce la apariţia unei afectări a muşchilor striaţi de la nivelul faringelui şi de la nivelul treimii superioare a esofagului şi să determine astfel probleme la înghiţire, aşa-zisul nod în gât“, detaliază dr. Ciupercă.

Circa 25 % din pacienţii cu hipertiroidie au diaree. Aceşti pacienţi au uneori scaune grăsoase din pricina poftei de mâncare crescute, cu aport de grăsimi asociată cu accelerarea tranzitului intestinal. Ca urmare, scade absorbţia intestinală a grăsimilor consumate şi ele se elimină în scaun determinând aspectul grăsos.

Ficatul creşte disproporţionat

„Probele hepatice sunt modificate  la 27-37 % din pacienţii cu hipertiroidie, explicaţia fiind o activitate a ficatului crescută disproporţionat faţă de aportul sangvin. Hipertiroidismul netratat  se însoţeste uneori de hepatosplenomegalie  - creşterea de volum a ficatului şi a splinei -  iar în timp poate duce inclusiv la apariţia cirozei hepatice“, mai spune dr. Ciupercă.

„Tratamentul cu antitiroidiene normalizează funcţia ficatului, pe de o parte, dar, pe de altă parte, unele antitiroidiene pot cauza sau agrava afectarea ficatului. De aceea, medicul dumneavoastră va alege medicamentul potrivit şi va monitoriza tratamentul“, adaugă dr. Cristina Ştefan.

Hipertiroidismul prin mecanism autoimun  - boala Basedow - poate fi asociat cu alte afecţiuni autoimune digestive, respective boala celiacă, colita ulcerativă, anemia pernicioasă cu gastrită atrofică autoimună. Asocierea hipertiroidiei agravează aceste afecţiuni, mai ales colita ulcerativă, dar tratamentul cu antitiroidiene ameliorează simptomatologia, atrage atenţia dr. Ştefan.

„La pacienţii cu hipertiroidie, începerea tratamentului specific ameliorează rapid manifestările digestive şi pe măsura ce hormonii tiroidieni  în exces sunt blocaţi şi eliminaţi din organism apare remisia completă a simptomatologiei, cu reluarea tranzitului intestinal normal şi creşterea în greutate“, mai spune medicul primar endocrinolog.

Constipaţia şi lipsa apetitului, frecvente la pacienţii cu hipotiroidism

În hipotiroidism, producţia de hormoni tiroidieni este scăzută având ca principale cauze tiroidita Hashimoto şi ablaţia tiroidei din diferite cauze. „Tiroidita Hashimoto este o afecţiune autoimună şi se poate asocia cu alte afecţiuni autoimune cu impact digestiv, precum colita ulcerativă, boala celiacă, colangita biliară primitivă, anemia pernicioasă, diabetul zaharat tip 1. Datorită frecvenţei destul de mari a acestei afecţiuni şi a dezechilibrelor produse de hormonii tiroidieni în tot organismul pacienţii cu boli autoimune se recomandă să fie investigaţi de rutină şi pentru tiroidita autoimună“, recomandă dr. Ştefan.

Cele mai frecvente acuze digestive la pacienţii cu hipotiroidism sunt constipaţia, lipsa apetitului, greaţa sau vărsăturile şi durerea abdominală. „Consecutiv nivelurilor reduse de hormoni tiroidieni amplitudinea contracţiilor esofagiene şi presiunea la nivelul sfincterului esofagian inferior sunt reduse. Aceste modificări sunt responsabile de apariţia manifestărilor esofagiene în hipotiroidism - boala de reflux gastroesofagian şi disfagia“, explică dr. Ciupercă.

Tranzitul este încetinit la nivelul intestinului subţire, permiţând o creştere a numărului de  bacterii  la acest nivel, astfel sunt antrenate procese accentuate de fermentaţie bacteriană generând flatulenţă, balonare şi disconfort abdominal. „Şi la nivelul colonului apare hipomotilitate, având ca rezultat constipaţia, apariţia megacolonului sau volvularea colonului. Distensia extremă colonică poate compromite aportul sangvin cu apariţia ischemiei“, mai spune medicul specialist.

Probele hepatice sunt uşor modificate la jumătate din pacienţii cu hipotiroidie. „O altă manifestare rară în hipotiroidism este apariţia lichidului în cavitatea abdominală, care răspunde la administrarea de hormoni tiroidieni“.  

„Creşterea în greutate  şi obezitatea ca motiv principal de prezentare la medicul endocrinolog, sunt în mică măsură secundare lipsei de hormoni tiroidieni. Hipotiroidia prin scăderea ratei metabolice bazale şi prin acumularea de apă şi  sare este resposabilă de o creştere în greutate în medie cu 2,3 – 4,5 kilograme, kilogramele în plus apărând mai frecvent în formele severe. Dacă singurul motiv de prezentare la medic este creşterea în greutate este puţin probabil ca aceasta să se datoreze hipotiroidiei“, atrage atenţia dr. Ştefan. Începerea tratamentului de substituţie hormonală reduce progresiv manifestările digestive.

„Câte puţin din toate“

Nu există o dietă şi nişte măsuri specifice care să evite sau să vindece afecţiunile tiroidiene. „Totuşi, anumite reguli generale în hipo şi hipertiroidie pot îmbunătăţi evoluţia bolii şi răspunsul la tratament. Aportul alimentar adecvat de iod şi adoptarea unei diete echilibrate asigură necesarul zilnic, fără să fie nevoie de suplimente din pastile. Alimentele se recomandă să fie sărace în grăsimi, zahăr, cu conţinut moderat de sare. În general, consumul echilibrat de alimente sănătoase  - câte puţin din toate -  este benefic şi evita agravarea afecţiunilor tiroidiene. Pacienţii care iau tratament cu hormoni tiroidieni îşi vor administra preparatele cu fier, calciu, antiacidele, sucralfatul la distanţă de 2-3 ore de aceştia“, recomandă dr. Cristina Ştefan.

Deşi nespecifice manifestările digestive din afecţiunile tiroidiene  prin disconfortul creat reprezintă o cauză frecventă de prezentare la medic. Mai ales la pacienţii cu antecedente familiale de boli autoimune de tiroidă dozarea hormonilor tiroidieni poate diagnostica dezechilibre hormonale importante la timp şi astfel  evita instalarea unor complicaţii semnificative ca fibrilaţia atrială, flutterul, pericardita şi insuficienţa respiratorie, conchide aceasta.

Viață sănătoasă



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite