Cele mai mari greşeli de alimentaţie la români

Cozile permanente la covrigării demonstrează cel mai bine lipsa de educaţie nutriţională FOTO: Arhivă

Numai o treime din populaţia României are o greutate normală, avertizează medicii. Lipsa de timp, de bani, stresul zilnic şi, mai presus de toate, mentalitatea ne aduc în pragul obezităţii, cauza principală a numeroase probleme de sănătate

Medicii avertizează că un surplus ponderal are efecte extrem de variate şi de nefaste asupra organismului: creşte semnificativ riscul de diabet, boli cardiovasculare, atac cerebral, suferinţe articulare şi chiar de cancer.

Aproape 30% dintre români sunt obezi, potrivit celor mai recente statistici, prezentate în cadrul celei de-a 41-a ediţii a Congresului Naţional de Diabet, desfăşurat în perioada 21-24 mai la Sibiu.

Tot în jur de 30% sunt supraponderali şi doar o linie fină îi mai desparte de obezitate.

Altfel spus, doar o treime din populaţia României are o greutate normală.

Excesul ne îngraşă, nu alimentele

Vina pentru această pandemie de obezitate este excesul alimentar, spune conf. dr. Cristian Serafinceanu, preşedintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.

„Ar trebui să încetăm să mai aruncăm vina pe anumite alimente. Nu alimentele ne îmbolnăvesc, ci consumul lor în exces. Dacă grăsimile consumate într-o zi nu ar depăşi 7% din totalul produselor pe care le mâncăm, am avea mult mai puţine probleme cu greutatea“, subliniază specialistul.

Asta înseamnă că putem mânca orice ne face plăcere, dar trebuie să fim moderaţi şi să ţinem cont de bagajul nutriţional al alimentelor pe care le alegem.

Diversitatea alimentelor prezente pe rafturile supermarketurilor şi ambalajele cu imagini şi mesaje bine ticluite de experţii în marketing ne împing să încercăm tot felul de produse.

Astfel ajungem să mâncăm din toate şi, din păcate, deseori alegem alimente concentrate în calorii şi sărace în substanţe nutritive. Mai mult, densitatea calorică mare, corelată cu „lipsa abisală de mişcare“, cum spune specialistul, duce inevitabil la obezitate, spun în unanimitate nutriţioniştii.

„Ia cu pâine!“

Românii nu sunt obişnuiţi să se ridice de la masă până nu sunt complet sătui, iar combinaţiile alimentare nu sunt cele mai fericite. De departe cea mai nepotrivită asociere alimentară specifică românilor este cea a cartofilor prăjiţi cu pâine, o meteahnă ce îşi are originea în familiile numeroase, cu o condiţie financiară precară, unde carnea era considerată un aliment de lux.

„Pe lângă faptul că ambele alimente (n.r. – pâinea şi cartofii) sunt bogate în amidon, deci aduc în corp doar lipide şi glucide, acestea nu au niciun beneficiu real pentru organism, adică fibre, minerale, vitamine şi fitonutrienţi“, spune Corina Zugravu, medic nutriţionist.

De asemenea, mai spun specialiştii, oamenii trebuie să-şi scoată din cap ideea că anumite mâncăruri se pot consuma doar cu pâine. Salata de vinete şi fasolea bătută, de exemplu, se pot pune pe o felie de ardei gras.

„Ia cu pâine să te saturi!“, este un îndemn al copilăriei multora dintre noi. Iar acest obicei se păstrează, din păcate, şi în prezent. Studiile arată că un român consumă, în medie, peste 300 de grame de pâine pe zi, ceea ce este foarte mult în opinia specialiştilor în nutriţie.

Ca să nu avem probleme cu greutatea, medicii recomandă să nu mâncăm mai mult de două felii de pâine pe zi, cele mai sănătoase opţiuni fiind pâinea neagră, graham, intermediară şi pâinea cu tărâţe. Acestea au de trei ori mai multe vitamine, fibre şi minerale în comparaţie cu pâinea albă.

Revenind la combinaţiile alimentare nesănătoase, nutriţioniştii ne sfătuiesc să ne ferim de asocierea pâinii cu gem şi unt, cu brânzeturi grase, mezeluri, paste, orez sau chiar cu fructe. Putem opta, în schimb, pentru pâine cu legume gătite sau crude, lactate slabe, ouă sau salată de crudităţi.

Aparatele cu dulciuri

Comoditatea este un alt factor implicat în alegerile alimentare nesănătoase. De exemplu, cei care îşi desfăşoară activitatea mai ales pe scaun, la birou, sunt frecvent ademeniţi aparatele cu dulciuri, covrigei şi băuturi răcoritoare pline cu zahăr. Lipsa de timp este mai mereu scuza preferată a acestei categorii de persoane pentru a ronţăi la birou adevărate bombe calorice.

Însă scuza „nu am timp, nu pot să am o alimentaţie sănătoasă şi să fac mişcare în condiţiile unui job stresant de birou, cu ore prelungite“ este demontată de nutriţionişti.

„Nu există nu se poate. În loc să pierzi 15 minute pe Facebook, îţi poţi înviora puţin corpul cu câteva mişcări, cu unele exerciţii pe care le poţi face şi într-un birou aglomerat“, spune dr. Corina Zugravu.

Cât despre aparatele cu sandviciuri şi dulciuri din şcoli sau din holurile companiilor, acestea ar trebui clar ignorate, mai adaugă medicul.

Ne putem face un ceainic mare cu ceai din care să bem când simţim nevoia de o cafea, iar masa de prânz nu trebuie să lipsească.

„Un lucru bun este că din ce în ce mai mulţi oameni vin cu pacheţel de acasă, mai ales că la toate firmele există astăzi mici bucătării, unde chiar se poate încălzi o casoletă cu mâncare. Dacă e prea greu, serviciile de catering şi supermarketurile oferă şi opţiuni sănătoase, cum ar fi humusul, salatele, supele. Nu e musai să te rătăceşti zilnic la şaormeria din colţ“, completează dr. Zugravu.

Idei de pacheţel sănătos

Specialiştii ne oferă câteva idei de pacheţel sănătos pentru birou: sandvişuri din pâine integrală cu piept de pui la grătar, salate cu legume şi nuci, paste cu legume şi ciuperci, cremă de brânză pe felii de ardei gras sau orez cu legume.

Iar dacă ni se face foame între mese, gustările sănătoase recomandate sunt nucile, iaurtul, merele, bananele, bastonaşele de ţelină sau de morcovi. Secretul constă în alegerea celor mai potrivite alimente care să asigure atât energie, cât şi saţietate, prin fibrele, proteinele, vitaminele şi mineralele conţinute.

Un covrig cât un mic dejun

Imaginea cozii de la covrigărie este binecunoscută şi demonstrează cel mai bine lipsa de educaţie nutriţională, spun medicii. Din obişnuinţă sau lipsă de timp, românii optează pentru covrigii fierbinţi de la numeroasele simigerii ce împânzesc oraşele.

În multe cazuri, mirosul lor ademenitor, gustul bun şi preţul mic fac din această gustare un înlocuitor atât pentru micul dejun cât şi pentru prânz. Însă, atunci când sunt consumaţi în exces, covrigii pot duce la probleme serioase de sănătate, avertizează medicii.

Din cauza procentului mare de carbohidraţi, există un risc crescut de probleme digestive, cum ar fi balonarea, constipaţia sau crampele abdominale.

„Multe simigerii aleg să fiarbă covrigii (n.r. – înainte de a fi copţi, covrigii sunt fierţi) în exces de zahăr şi substanţe care le potenţează gustul. Un singur covrig conţine 250-300 de calorii, însă nu oferă niciun nutrient“, este de părere nutriţionistul sportiv Şerban Damian.
Iar carbohidraţii consumaţi în exces duc, potrivit acestuia, la acumularea kilogramelor şi la apariţia diabetului, precum şi a bolilor de inimă.

Fructele şi legumele se mănâncă, nu se beau

Fresh-urile de fructe şi legume sunt din ce în ce mai căutate, în ideea că sunt sănătoase, ne hidratează şi chiar ne hrănesc, dar medicii spun că acestea ar trebui consumate în cantitate redusă, maximum 200 de mililitri zilnic.

„Fructele şi legumele se mănâncă, nu se beau“, atrage atenţia prof. dr. Maria Moţa, şefa Clinicii de diabet, nutriţie şi boli metabolice, din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova.

Specialista spune că doar prin consumul fructelor şi legumelor în stare proaspătă beneficiem în totalitate de fibrele alimentare, care au un rol extrem de important în organism.

Ele încetinesc absorbţia carbohidraţilor şi astfel nu este solicitat pancreasul, combat constipaţia şi ne ajută în prevenţia cancerului de colon.

Pe de altă parte, sucurile, chiar dacă sunt 100% naturale, nu ţin de foame şi nici nu hidratează, din cauza zahărului conţinut, dar vin la pachet cu destule calorii.

Dr. Corina Zugravu spune că, atunci când bem sucuri, organismul nu prea sesizează caloriile. De aceea, nutriţionista ne recomandă să combinăm fructele în stare proaspătă cu smoothie-uri, care păstrează vitaminele şi fibrele. Totuşi, trebuie să ţinem cont că un pahar cu 100 de mililitri de suc de fructe are tot atâtea calorii ca 100 de mililitri de băuturi carbogazoase.

Ne îngrăşăm bând bere în exces

La calorii trebuie să fim atenţi şi când bem bere. Românii se află pe locul al şaselea în topul celor mai mari consumatori de bere din Europa.

Datele prezentate de Asociaţia Berarii României arată că un român consumă, în medie, 90 de litri de bere anual, adică 15 doze de bere pe lună. O singură bere conţine aproximativ 210 calorii, deci se recomandă a fi consumată cu moderaţie.

Cafegiii de birou ar trebui să ştie că excesul de cofeină nu face decât să ascundă oboseala şi deshidratează, iar un om deshidratat are gândirea mai puţin activă. Apa este singurul lichid care hidratează adecvat, aşa că ar trebui consumată ori de câte ori ni se face sete.

Cafeaua de dimineaţă

Un autor anonim spunea la un moment dat că dimineaţa trebuie să mâncăm ca un rege, la prânz ca un prinţ, iar seara ca un cerşetor.

De aceeaşi părere sunt şi specialiştii în nutriţie, care consideră că micul dejun şi prânzul sunt mesele cele mai importante din zi, esenţiale pentru menţinerea greutăţii corporale, dar şi pentru a îmbunătăţi concentrarea şi eficienţa în timpul zilei de lucru.

Totuşi, statisticile arată că doar jumătate din români iau micul dejun zilnic. Viaţa agitată, graba către serviciu şi orele petrecute peste program schimbă complet regimul alimentar. Astfel, tot mai mulţi oameni sar peste micul dejun, preferând o cafea băută din mers.

Ospăţul la ore târzii

Din păcate, majoritatea românilor nu sar şi peste cină, copioasă de regulă, la ore foarte târzii, care devine astfel masa principală a zilei. Iar consecinţele se văd cel mai bine pe cântar.

Pizza, crenvurştii, chiftelele prăjite în baie de ulei şi friptura cu cartofi prăjiţi sunt variantele cel mai des întâlnite în alimentaţia de seară a românilor. Mulţi dau vina pe lipsa timpului, iar alţii susţin cu tărie că banii – mai precis lipsa lor – sunt de vină pentru că nu pot avea un regim alimentar sănătos.

Însă totul ţine de mentalitate şi de educaţia primită, sunt de părere nutriţioniştii. Cu aceiaşi bani se pot cumpăra alimente mult mai sănătoase, dar poate mai puţin gustoase. Depinde cum ne educăm gusturile. De exemplu, copiii vor prefera întotdeauna mezelul aromat şi sărat, deşi cu mult mai nutritivă ar fi o bucată de carne fiartă sau la cuptor.

„Am văzut des cum vina era dată pe preţ, când, de fapt, fondurile erau gestionate defectuos. De exemplu, la o grădiniţă se dădea o gustare ce consta în biscuiţi, deşi cu aceiaşi bani se putea lua un măr. Cred că educaţia pentru un trai sănătos trebuie să acopere şi latura asta materială, să arate oamenilor ce nutrienţi pot cumpăra pentru fiecare leu, astfel încât să-şi poată face singuri socotelile“, spune dr. Corina Zugravu.