Analiză Adevărul: Pe ce alimente merită să dai mai mulţi bani

Analiză Adevărul: Pe ce alimente merită să dai mai mulţi bani

Nu toate produsele alimentare pe care scrie ECO, BIO sau ORGANIC sunt mai calitative nutriţional decât celelate variante ale lor FOTO: Fotolia

În multe cazuri, produsele alimentare costă mai mult doar pentru notorietatea producătorului, nutriţional nefiind cu nimic diferite de variantele mai ieftine. Dar sunt şi situaţii în care dai bani în plus doar pentru falsele promisiuni de pe etichetă, atrag atenţia specialiştii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Apa minerală românească, la fel de bună ca cea străină

Diferenţa de preţ dintre apa minerală românească şi cea străină, cum sunt Vittel, Evian sau Perrier este foarte mare. În timp ce la un supermarket din Bucureşti, o sticlă de apă minerală plată românească de doi litri nu trece de 2,8 lei, o sticlă de 1,5 litri de apă de import ajunge şi la preţuri de peste 8 lei. Diferenţa este nejustificată însă din punct de vedere nutriţional.

O variantă şi mai ieftină de apă îmbuteliată pe care o găsim la magazin este apa de izvor sau apa de masă. „Oricât de ieftină ar fi, trebuie să evităm apa de masă sau de izvor şi să preferăm apa oligominerală plată pentru hidratarea zilnică“, recomandă profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti.

Potrivit specialistului, apa minerală naturală carbogazoasă este indicată doar în perioadele caniculare sau persoanelor care lucrează într-un mediu cu temperaturi ridicate ori care fac mult efort fizic. „Trebuie să fim atenţi şi la reziduul sec. O apă minerală cu reziduu sec de peste 1.500 de miligrame la litru este considerată apă medicinală“, spune specialistul.

Sucurile de portocale 100% naturale

Există diferenţe de preţ şi între sucurile naturale 100% naturale. Un litru de astfel de suc „de firmă“ costă aproximativ 7 lei, în timp ce aceeaşi cantitate de suc fabricat de brandul propriu al unui supermarket costă puţin peste 4 lei. „Diferenţa o poate face proporţia de reziduu uscat“, spune prof. dr. Mencinicopschi. Proporţia de reziduu uscat însă nu poate fi niciodată 100%, ci maximum 80%.

Indiferent care este proporţia însă, niciun suc ambalat nu este mai sănătos decât sucul proaspăt stors şi, mai mult decât atât, niciun suc de fructe nu este mai sănătos decât consumul fructului însuşi.

Aşadar, mai degrabă cheltuim aproximativ 4 lei pe un kilogram de portocale decât aproape dublu pe suc. „Sucul de fructe este, în general, mort, nu mai are fibre alimentare, nu mai are minerale şi vitamine, nici enzime. Fructele nu trebuie băute, ci consumate ca atatre, în stare proaspătă şi, preferabil, în sezon“, este de părere specialistul nostru.

Ouăle ecologice chiar sunt mai bune

În ultima vreme, majoritatea producătorilor de ouă pun pe cutie precizarea „de la găini bine crescute în condiţii de biosecuritate“, iar acest lucru justifică, în opinia lor, creşterea preţului. Ei bine, singurele ouă pe care merită să dăm mai mulţi bani sunt cele ecologice, pe coaja cărora este înscrisă cifra 0 sau, în cel mai rău caz, cifra 1. Cifra 0 înseamnă că ouăle sunt ecologice, 1 că găinile au fost crescute la sol, 2 – găini crescute în hale la sol, iar 3 – găini crescute în baterii.

„Biosecuritatea este un criteriu impus şi esenţial pentru toate produsele, acest lucru nu înseamnă, însă, că produsul respectiv este bio, eco sau organic“, subliniază prof. dr. Mencinicopschi.

O cutie cu zece ouă ecologice costă aproximativ 15 lei, în timp ce una de ouă de la „găini crescute bine“ costă în jur de 9 lei.

Iaurtul cu fructe

O cutie mică de iaurt cu fructe obişnuit costă între 2 şi 3 lei. Un iaurt similar, dar pe care scrie BIO costă dublu. Ambele tipuri conţin însă şi zahăr, conservanţi şi agenţi de îngroşare, pe lângă iaurtul propriu-zis şi o proporţie variabilă de pulpă de fructe. „Singurul iaurt cu adevărat sănătos este cel fără fructe. Dacă are fructe adăugate, în general conţine şi zahăr, iar fructele pot conţine conservanţi, care nu mai ajung pe etichetă“, spune specialistul.

Iaurtul recomandat este cel care nu are pe lista de ingrediente decât lapte pasteurizat, culturi lactice specifice, adică Streptococcus termophilus şi Lactobacillus bulgaricus, şi poate să conţină şi bifidobacterii.

Laptele eco merită banii

O cutie de un litru de lapte semidegresat ecologic costă aproximativ 7 lei, iar aceeaşi cantitate de lapte semidegresat simplu – doar puţin peste 4 lei. „Atunci când cumpărăm lapte chiar merită să dăm mai mulţi bani, dacă este ecologic. Fiindcă acest lucru înseamnă că vaca a fost crescută şi hrănită într-un anumit fel şi că laptele este foarte sănătos“, precizează specialistul.

Zahărul brun, la fel de lipsit de nutrienţi ca zahărul alb

O cutie de 500 de grame de zahăr brun îmbunătăţit cu sirop de trestie de zahăr şi cu zahăr caramel costă aproximativ 8 lei, iar un kilogram de zahăr alb nu costă mai mult de 5 lei. În această situaţie, nu merită să cheltuiţi mai mulţi bani, pentru că ambele tipuri de zahăr sunt la fel de nocive şi la fel de lipsite de substanţe nutritive.

„Nutriţional nu merită, senzorial, poate. Există diferenţe organoleptice. Singurul zahăr care face, cu adevărat, diferenţa, este cel brut, produs prin simpla evaporare a sucului de trestie de zahăr, de tip Panella, dar, din câte ştiu eu, la noi nu există încă“, spune prof. dr. Mencinicopschi.

Uleiul de măsline trebuie să fie presat la rece

Există o diferenţă considerabilă de preţ al uleiului de măsline extravirgin de import şi al celui românesc. „Diferenţa de preţ o poate face modul de obţinere a uleiului de măsline extravirgin. El nu trebuie să fie obţinut din amestecuri de uleiuri şi trebuie să fie produs prin metode mecanice şi presat la rece, la temperaturi de aproximativ 38 de grade Celsius. Uleiul presat la rece este mai scump pentru că acest procedeu are un randament mai redus, se folosesc cantităţi mai mari de măsline pentru obţinerea unui litru de ulei“, subliniază specialistul. La temperaturi mai mari, se distruge o mare parte din substanţele nutritive.

Există o diferenţă de aproximativ 1 leu şi între uleiul simplu de floarea-soarelui şi cel în care s-a adăugat o proporţie de ulei de măsline. Potrivit specialistului, ar merita să cumpărăm acest amestec, fiindcă uleiul de măsline rafinat adăugat îl face mai bun pentru prăjit.

Pâinea ar trebui subvenţionată de stat

Este adevărat că pâinea integrală costă mai mult decât franzela albă, diferenţa fiind uneori chiar mai mult de un leu. „Merită să plătim mai mult pe pâine, dacă este din măciniş integral sau total, fiindcă este mult mai sănătoasă decât cea albă“, întăreşte prof. dr. Mencinicopschi.

Cum românii se numără printre cei mai mari consumatori de pâine din Europa, specialistul este de părere că acest aliment ar trebui subvenţionat de stat, fiindcă diferenţa în ceea ce priveşte impactul asupra sănătăţii este major.  

De altfel, pâinea neagră este şi mai săţioasă decât cea albă şi există şanse ca, în timp, consumul de pâine să scadă în acest mod.

citeste totul despre: