Altitudinea subţiază talia

Cercetătorii susţin că o săptămână petrecută la munte ajută la eliminarea kilogramelor în plus

Cea mai simplă metodă de slăbire presupune doar odihnă la munte, relevă un studiu recent. Presiunea atmosferică scăzută stimulează organismul să consume energie, iar corpul pierde în greutate.

O singură săptămână petrecută la mare altitudine declanşează procesul de slăbire, chiar şi în cazul persoanelor sedentare, indică un studiu efectuat de o echipă de cercetători germani, condusă de Florian Lippl. Experimentul a durat în total două luni şi o săptămână.

Timp de patru săptămâni au fost făcute măsurători asupra pacienţilor în condiţii normale. A urmat o săptămână petrecută în Munţii Alpi, într‑un complex turistic situat la 2.650 de metri altitudine, iar restul experimentului a avut loc în oraşul München, în condiţii de laborator. În toată această perioadă, cele 20 de persoane obeze care au participat la teste n-au făcut gimnastică deloc şi au avut dreptul să mănânce orice şi oricât şi-au dorit.

Măsurătorile au dovedit că, după şapte zile de stat pe vârful muntelui, fiecare persoană cântărea deja cu 1,5 kilograme mai puţin. La întoarcerea la altitudini normale, fenomenul a continuat încă trei săptămâni, dar ritmul de slăbire a scăzut la numai 0,5 kilograme pe săptămână. În total, fiecare participant la experiment a slăbit minimum 2,5 kilograme.

Profesorul Florian Lippl a explicat publicaţiei „Obesity" că toţi cei şapte cercetători au experimentat şi personal, fără să-şi dorească, acest fenomen biologic, despre care se ştia încă din 1957, dar nu fusese testat decât pe animale.

Explicaţia ştiinţifică este simplă: la o altitudine mai mare de 2.000 de metri aerul este rarefiat şi, prin urmare, pentru ca organismul să primească aceeaşi cantitate de oxigen, se accelerează ritmul respiraţiei. În acest context creşte cantitatea de leptină eliberată în sânge, un hormon care reglează transformarea grăsimii în energie, iar corpul pierde în greutate.

Ca să producă leptină, grăsimea acumulată pe abdomen este „deşirată" celulă cu celulă şi din ea se extrag atât leptina necesară pentru reglarea echilibrului energetic, cât şi grăsimea care se transformă mai întâi în glucide şi apoi în energie.

Testele confirmă studiul

Încercând să elimine efectul placebo, generat psihologic de ideea de a participa la un test care verifică slăbitul, cercetătorii au făcut un set de teste suplimentare într‑un laborator din München, în care au reprodus temperaturile răcoroase şi presiunea atmosferică scăzută de la munte.

Apoi au expus acestui mediu mai multe culturi de celule umane şi, pentru a măsura ce efect au condiţiile de mare altitudine asupra lor, s-a măsurat cantitatea de leptină produsă de ele. Testele au arătat că celulele au produs cu cel puţin 15% mai multă leptină decât în condiţii normale. „Eu, personal, sunt convins de efectul pe care îl are muntele asupra obezilor şi, mai în glumă, mai în serios, le recomand pacienţilor mei să meargă mai degrabă la munte decât la mare, dacă vor să piardă în greutate", a declarat Profesorul Lippl pentru „Fox News".

Ce este leptina

Hormonul proteic numit leptină a fost descoperit în 1994 de echipa profesorului Jeffrey M. Friedman, de la Universitatea Rockefeller, în urma unui studiu pe cobai.

Cea mai mare sursă de leptină din organism este ţesutul adipos alb (osânza), dar în cantităţi mai mici ea poate proveni şi din placentă, ovare, muşchii scheletului, măduva osoasă, stomac, glanda pituitară şi ficat.