Incepand din anul 2000, statul roman a decis sa recompenseze pe viata sportivii romani campioni mondiali, europeni sau olimpici. Prin Legea sportului, s-a stabilit acordarea unei rente viagere pentru medaliatii cu aur la campionatele mondiale si europene si pentru sportivii care aduc orice fel de medalie de la Jocurile Olimpice. Pana in prezent, aproximativ 350 de sportivi romani beneficiaza de renta viagera. Ultimele nume scrise pe dosarele care urmeaza sa fie solutionate in cadrul Agentiei Nationale pentru Sport au rezonante sonore. Laura Badea, Diana Mocanu, Sabina Cojocar, Reca Szabo, Beatrice Caslaru sau Florin Popescu sunt sportivii de marca ai Romaniei care au abandonat recent activitatea sportiva si vor primi rente viagere cu incepere din ianuarie anul viitor. "Renta viagera este o forma de protectie sociala, o forma de motivare a sportivilor pentru a face performanta la cel mai inalt nivel", spune conducatorul Directiei generale de programe sportive", Arthur Hoffman. Conform articolului 64 din Legea sportului, un sportiv care cucereste o medalie de aur la Olimpiada va avea dreptul la o renta viagera de 1,5 salarii medii pe economie, neimpozabile, adica in jur de 12 milioane de lei. O medalie de argint echivaleaza cu o renta viagera de aproape 10 milioane, iar bronzul aduce in jur de 8 milioane. In cazul in care o persoana castiga mai multe medalii din acelasi metal, sportivul va mai incasa jumatate din suma rezervata primei medalii, indiferent de cate distinctii isi adjudeca. In cazul medaliilor cucerite la diverse competitii, suma se cumuleaza, dupa regulile stabilite in Lege. Interesant este ca nu orice sportiv care castiga un titlu mondial poate primi renta viagera, acestea fiind alocate numai celor care au obtinut performante in probele olimpice. "Echipa mondiala de handbal in sapte a iesit campioana mondiala, dar componentele de atunci nu iau renta viagera pentru ca nu mai e sport olimpic. Echipa nationala de rugby ar putea castiga si trei campionate mondiale si nu va primi renta viagera, nefiind sport inscris in calendarul olimpic", a declarat secretarul general al Comitetului Olimpic Roman, Dan Popper. Pentru a corecta acest neajuns, se lucreaza la un proiect de lege care prevede acordarea rentelor viagere si sportivilor care au obtinut madalii de aur la probe care intre timp au disparut intre timp din calendarul olimpic. Chiar daca este vazuta ca o stimulare a performantei, renta viagera este vazuta si ca o alternativa la castigurile obtinute din sport. "Acum vreo doi ani, o canotoare de 25 de ani a zis ca vrea sa se retraga. Mi-a spus: "Dumneavoastra imi dati o indemnizatie de patru milioane pe luna si ma munciti pe rupte si, daca stau acasa, iau 17 milioane de lei pe luna"", a povestit Dan Popper. Chiar daca COR nu are nici un amestec in acordarea rentelor viagere, rolul decisiv revenind ANS, forul olimpic a propus, in momentul elaborarii legii, in 2000, ca varsta minima pentru acordarea rentei sa fie de 35 de ani. "Nu s-a luat in seama aceasta propunere si acum s-a ajuns sa se ia renta viagera pana la 20 de ani", a spus Popper. Cea mai tanara sportiva care va lua renta viagera a devenit gimnasta Oana Ban, care s-a retras din activitate la 18 ani. Expertul ANS, Cristian Avramescu, este omul prim mana caruia trec toate cererile sportivilor care solicita renta viagera. Mecanismul este simplu. Sportivul face o cerere la Federatia de care apartine, forul ii elibereaza o hartie prin care recunoaste performantele persoanei, cererea urmand apoi sa fie solutionata in cadrul ANS, unde se calculeaza suma pe care sportivul o va incasa lunar. Conform lui Avramescu, cele mai consistente rente viagere variaza in jurul sumei de 24 de milioane. Dorinta unui trai mai bun a cauzat, imediat dupa promulgarea Legii sportului, unele situatii ilare. "Am primit prin anul 2000 o cerere de la un fotbalist din judetul Cluj, care castigase cu echipa seria din Divizia C, si solicita renta viagera intrucat intentiona sa renunte la fotbal!", a povestit amuzat Cristian Avramescu.