VIDEO Cât şi ce înţeleg românii de la sate despre referendum. „Îi mănâncă în cur, că n-au ce face“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Femeia din căruţă ne-a declarat că nu ştie ce să voteze la referendum FOTO Cosmin Zamfirache
Femeia din căruţă ne-a declarat că nu ştie ce să voteze la referendum FOTO Cosmin Zamfirache

Reporterii „Adevărul“ au luat pulsul României rurale cu câteva zile înainte de referendumul pentru redefinirea familiei, programat în zilele de 6-7 octombrie. Mulţi dintre oamenii intervievaţi se arată dezinteresaţi de scrutin.

Românii de la ţară s-au împărţit în tabere în privinţa referendumului pentru redefinirea familiei. Într-una dintre categorii se află cetăţenii care nu au o idee clară despre consultarea populară programată pe 6-7 octombrie. În satele Botoşaniului, o lume dominată de cutume şi tradiţii, oamenilor ocupaţi cu strângerea recoltei de toamnă nu prea le arde de votat.

În căutarea referendumului pierdut

În Stăuceni, comuna natală a fostului patriarh Teoctist, un cetăţean ne-a răspuns nedumerit: „Cum adică referendum? Ce referendum? Nu ştiu, domn’e, ce se votează acolo“.

O localnică din localitatea învecinată Roşiori îi confundă pe homosexuali cu tinerii care fac scandal la crâşma satului. „Desigur că ne deranjează (n.r. – homosexualii). Chiar şi nopţile. Nu mai contează că este sfârşit de săptămână sau în timpul zilelor de lucru“, spune femeia. Altă săteancă întreabă uimită „În ce zi este referendum?“. Alţii porniţi fie către crâşma satului, fie direct către gospodării, dau din umeri şi aruncă din mers: „Nu ştiu, nu mă pasionează!“.

Toleranţi cu homosexualii

O altă tabără este formată din oamenii care ştiu despre referendum, dar se arată toleranţi cu comunitatea LGBT. „Eu dacă vreau femeie, femeie să am, dar căruia îi place homosexual, homosexual să fie. Aşa-i place, aşa să fie. Cu ce să-l deranjez eu pe om!?“, spune nea Costel, un alt sătean din Roşiori.

În satul maramureşean Rozavlea a trăit un bărbat care-şi spunea „Rodica“, devenit celebru în urma unui film documentar realizat pe tema discriminării persoanelor ce fac parte dintr-o minoritate sexuală. Oamenii locului, întrebaţi dacă ar fi de acord ca el/ea să se căsătorească, vorbesc fără resentimente. „Apoi, d-acă ar vre să să căsătorească, ce să avem noi împotrivă. Că doară ş-aşe o avut bărbaţʼ. Doară facă ce-a vreʼ. Daʼîi bărbat, nu-i femeie“, sunt de acord bătrânele satului. Lupu Roşca, un alt bărbat de 75 de ani din Rozavlea, este în asentimentul celoralţi săteni. Fără să fie de acord cu căsătoria între homosexuali, spune că nu l-ar intersa totuşi dacă s-ar întâmpla: „Păi, care cum vreu. De le plac bărbaţi, margă la bărbaţi. Nu-s de acord să se ia. Nici religia nu permite. Nu-i lăsat de Dumnezău aşe ceva, daʼ margă care cum vreu“.

O opinie similară emite şi o săteancă din Botoşani: „Treaba lor. Fiecare cum s-a născut. Eu dacă m-am născut ortodoxă aşa mor, aşa şi ei, fiecare cu alegerea lui. Nu mă deranjează, să fie sănătoşi fiecare“.

În dezacord, dar nu votează

O altă categorie de oameni care au discutat despre referendum cu reporterii „Adevărul“ sunt cei care sunt în dezacord cu o potenţială familie întemeiată de homosexuali, dar declară că nu vor merge la vot.

„Nu ştiu de niciun referendum. Nu ştiu ce înseamnă familia tradiţională. Sunt de acord cu faptul că familia este formată dintre un bărbat şi o femeie. Nu mă duc la refendum, nu le am cu astea. Lucrez de dimineaţă până seara“, este de părere domnul Gheorghiţă, un localnic dintr-un sat al Dâmboviţei.

„Eu susţin familia aşa cum a lăsat-o Dumnezeu: bărbat şi femeie, nu homosexuali şi păcate amărâte. Sunt un rău pentru societate. Am văzut la televizor că se duc să ceară copii în adopţie. Păi cum să încredinţezi un copil la d-ăştia? Nu mă duc la referendum pentru că nu sunt de acord cu aşa ceva“, ne-a explicat doamna Zafira, suprinsă, de asemenea, pe uliţa unui sat dâmboviţean.

„Nu mă duc. E o prostie şi o cheltuială de bani. Se organizează pentru a se cheltui nişte bani. Îi mănâncă în cur, că nu au ce face. Pot să fie şi zece secţii de votare că tot nu mă duc. E o prostie“, ne-a spus Victor, un localnic din satul gorjean Barza.

„Familia este un om şi o femeie. Punct“

Există şi categoria românilor din mediul rural care se declară ferm în favoarea familiei tradiţionale, în definiţia promovată de Biserica Ortodoxă Română.

Localnicii din Băiţa, un vechi sat mineresc aflat la poalele Munţilor Metaliferi, în judeţul Hunedoara, se mândresc că de-a lungul timpului n-au avut de-a face în localitatea cu homosexuali sau lesbiene. Câţiva dintre ei povestesc că au fost îndemnaţi de preot să meargă la referendum pentru a vota pentru „familia tradiţională“ şi împotriva cuplurilor de bărbaţi sau femei „care vor să înfieze copii“. „Păi cum să permitem aşa ceva, bărbat cu bărbat. Şi ei mai vor să şi înfieze, deci până acolo vor merge. Ne-a spus preotul. De aceea vom merge la referendum să votăm să fie bărbat şi femeie, că aşa-i creştineşte“, este convins Iosif Luca, un pensionar din localitate, declarat împotriva actelor homosexuale, pe motiv că „nu sunt bune pentru sănătate“.

Pe Radu Nicolae, zis Puiu (62 de ani) l-am întâlnit la cârciuma de lângă şcoala din localitatea ploieşteană Telega. Nu era singur la masă, ci împreună cu un fost coleg de şcoală. Alături, alţi trei consăteni îşi potoleau setea cu bere. Puiu este hotărât să meargă la vot. Spune că va vota pentru familia „formată dintr-o fată şi un băiat“. „Aşa s-a văzut pe pământul ăsta“, spune Puiu. El recunoaşte că sunt şi persoane care „simt altfel“, dar dorinţa bărbatului este ca aceştia din urmă „să o ţină la ei acolo şi să nu se mai afişeze“.

Desfrâul lesbienelor, imaginat în munţii Hunedoarei

În cele 11 sate ale comunei hunedorene Băiţa, din munţii metaliferi, „toate lucrurile decurg normal“ din punct de vedere sexual, spun localnicii care se declară ferm împotriva unei eventuale familii homosexuale. Pensionarul Iosif Luca explică faptul că n-a avut de-a face personal cu oameni de orietări sexuale diferite, dar că a auzit poveşti cu lesbiene care l-au îngrozit. Se întâmplă în 1970, atunci când Iosif Luca a fost la mare, la Costineşti. „Despre ele am auzit când am fost la Constanţa. De atunci încă se ştiau ele, lesbienele. Era desfrâu cu ele, la mare. Aici la noi în sat sunt oameni mai credincioşi, nu se aude aşa ceva, dacă întrebi vreun bătrân ce sunt alea nu ştie. Familia tradiţională ar trebui să fie numai între un bărbat şi o femeie“, spune vârstnicul. Au contribuit Angela Sabău, Diana Frîncu, Cosmin Zamfirache, Daniel Guţă, Alin Ion şi George Enache

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite