Uniţi, salvăm? Ardealul şi Banatul luptă singure pentru democraţia din România. Inerţie în restul ţării
0
Proteste ample de susţinere a Diasporei au fost, în acest weekend, la Cluj şi Timişoara, iar în restul ţării fie au ieşit în stradă câteva sute de oameni, fie mitingurile au fost anulate. De ce doar Transilvania şi Banatul s-au mobilizat? „Adevărul” a consultat mai mulţi specialişti pentru a explica mobilizarea din cele două regiuni, dar şi lipsa de reacţie în restul ţării.
Mai multe proteste au fost anunţate, în acest weekend, în ţară, pentru susţinerea dreptului la vot în diaspora. Românii din ţară s-au solidarizat, în acest fel, cu românii de peste hotare, care, în primul tur al prezidenţialeor, din 2 noiembrie, i-au criticat dur pe politicienii de la Bucureşti pentru proasta organizare a alegerilor. Din acest motiv, mii de români din trăinătate nu au mai putut vota.
Proteste ample de susţinere a diasporei au fost la Cluj şi Timişoara, iar în restul ţării fie au ieşit în stradă câteva sute de oameni, fie mitingurile au fost anulate. De ce doar Transilvania şi Banatul s-au mobilizat? „Adevărul” a consultat mai mulţi specialişti pentru a explica mobilizarea din cele două regiuni, dar şi lipsa reacţiilor în restul ţării.
De ce Banatu-i fruncea?
Peste 5.000 de timişoreni au ieşit, sâmbătă, la un miting pro-democraţie. A fost un miting atipic, în organizarea căruia nu s-au implicat reprezentaţi ai partidelor politice, ci un grup de studenţi bănăţeni, care au simţit că democraţia este în pericol într-o ţară în care dreptul la vot nu este garantat. Protestul s-a dorit a fi unul pentru democraţie, pentru respectarea dreptului la vot în diasporă, acolo unde, la primul scrutin al alegerilor prezidenţiale, din 2 noiembrie, mii de români au criticat autorităţile pentru proasta organizare, neputând vota.
„Duminica trecută (2 noiembrie - n.r.), când am ajuns acasă, am văzut clipurile din diaspora românească. Foarte puţine cuvinte pot descrie ce am simţit. Aşa că am făcut un eveniment pe Facebook. În 1989, când timişorenii au ieşit în stradă, au ieşit pentru nişte drepturi. Atunci, România nu era un stat democratic. Prima lecţie într-un stat democratic este dreptul de vot. Dacă nu putem vota, nu avem democraţie, e foarte simplu”, a spus Sebastian Edwin Marc (20 de ani), student.
„Atitudinea civică dezvoltată, modelele occidentale fac ca Transilvania şi Banatul să fie diferite de restul ţării. Indicatorii pe care îi avem în Banat, în general, dar în Timiş, în special, ne arată un contractualism, adică respectarea cuvântului dat. Aici, există un angajament civic şi comunitar, prin numărul mare de ONG-uri şi calitatea lor, cu implicarea populaţie în decizia publică la nivel de Consiliu Local Alin Gavreliuc, sociolog
„Timişorenii, niciodată degeaba în stradă”
Protestul Timişoarei pentru democraţie, alături de mitingul similar, tot de sâmbătă, din Cluj-Napoca, au fost fără susţinere puternică din restul ţării. „Şi în 1989, Timişoara a stat o săptămână aproape singură în stradă, iar oamenii nu se gândeau la beneficii materiale, ci la libertate. Cum poate cineva, acum, să mai spună că a fost mai bine pe vremea lui Ceauşescu? Sunt încă mulţi oameni care nu realizează distanţa dintre democraţie şi dictatură. Probabil că alţii, din restul ţării, sunt mai slab informaţi. Noi, în Timişoara, avem mai multe date de comparaţie. Cred că există o masă de oameni sărmani, care sunt păcăliţi dintr-un ciclu electoral în altul”, explică profesorul şi scriitorul timişorean Viorel Marineasa lipsa de reacţie civică în alte oraşe din ţară.
Imagine de la protestul din 8 noiembrie 2014, din Timişoara. FOTO FAceboo Christoph Bucher Photography
„Este evident că Transilvania şi Banatul au votat cu dreapta şi asta nu doar din cauza faptului că există o afinitate către valorile de dreapta, ci pentru că Transilvania şi Banatul s-au poziţionat, încă din 1990, împotriva partidului lui Ion Iliescu. Oricum s-a schimbat, PSD-ul este privit ca un partid nereformat. Timişorenii nu au ieşit în stradă niciodată degeaba, ci când au simţit că valorile în care cred le sunt atacate”, spune Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara.
„Există o exigenţă civică”
Sociologul Alin Gavreliuc, decanului Facultăţii de Sociologie şi Psihologie a Universităţii de Vest din Timişoara, susţine că sunt câteva lucruri esenţiale care fac ca Banatul şi Transilvania să fie diferite de restul ţării, inclusiv în privinţa apărării drepturilor în stradă. „Atitudinea civică dezvoltată, modelele occidentale fac ca Transilvania şi Banatul să fie diferite de restul ţării. Indicatorii pe care îi avem în Banat, în general, dar în Timiş, în special, ne arată un contractualism, adică respectarea cuvântului dat. Aici, există un angajament civic şi comunitar, prin numărul mare de ONG-uri şi calitatea lor, cu implicarea populaţie în decizia publică la nivel de Consiliu Local. Există consultări ale organizaţiilor civice, sunt consilii consultative de cartiere. Aşa ceva este de neînchipuit la Botoşani, Vaslui sau Băieleşti. Există exigenţă civică, o monitorizare foarte atentă a aleşilor”, a declarat sociologul Alin Gavreliuc. (text de Ştefan Both şi Daniel Dancea)
„În Ardeal, nu poţi azi să-l bagi în mă-sa şi mâine să-l pupi”
Peste 5.000 de oameni au ieşit, sâmbătă, în stradă, în Cluj-Napoca, la protestul pentru susţinerea dreptului la vot a românilor din disaporă. Oamenii au scandat mesaje dure la adresa premierului Victor Ponta, candidatul PSD la Preşedinţie, dar şi la adresa lui Titus Corlăţean, ministrul de Externe, învinovăţiţi pentru proasta organizare a primului tur al alegerilor prezidenţiale, din 2 noiembrie.
Dincolo de opţiunea de vot, s-a ieşit în primul rând împotriva dispreţului; nu se poate ca Ministerul de Externe să-şi bată joc de românii plecaţi. Când trimite bani şi salvează PIB-ul, diaspora e bună, când e să aleagă, e umilită în ultimul hal. În Ardeal şi Banat nu te joci cu asta, aici nu poţi azi să-l bagi în mă-sa şi mâine să-l pupi ca şi cum s-ar fi întâmplat nimic. Sabin Gherman, jurnalist
Întrebat de ce la manifestaţiile din Ardeal şi din Banat s-au adunat mii de oameni, spre deosebire de alte zone ale ţării, în care s-au adunat cel mult 400 de persoane sau mitingurile nu s-au mai ţinut deloc, sâmbătă, jurnalistul clujean Sabin Gherman, autorul manifestului „M-am săturat de România” (1998), a susţinut: „Sincer? Glumă sau nu, dar guvernanţii îi privesc pe ardeleni şi pe bănăţeni ca pe o diasporă - da, aceşti guvernanţi incapabili să înţeleagă că democraţia nu poate exista fără etică. Dincolo de opţiunea de vot, s-a ieşit în primul rând împotriva dispreţului; nu se poate ca Ministerul de Externe să-şi bată joc de românii plecaţi. Când trimite bani şi salvează PIB-ul, diaspora e bună, când e să aleagă, e umilită în ultimul hal. În Ardeal şi Banat nu te joci cu asta, aici nu poţi azi să-l bagi în mă-sa şi mâine să-l pupi ca şi cum s-ar fi întâmplat nimic”.
Mii de clujeni au ieşit pe străzile oraşului, sâmbătă seară, la mitingul pentru democraţie. FOTO Andrei Dăscălescu - facebook.com/andrei.dascalescu
La întrebarea „Ce vor ardelenii şi bănăţenii, prin spiritual civic demonstrate în stradă?”, Sabin Gherman a răspuns: „Sper că un pic de onestitate - eu asta îmi doresc. Că vine stânga, că vine dreapta, normal ar fi să existe un set de reguli niciodată negociabile. Nu poţi gestiona resursele ţării ăsteia ca un beţiv care-şi vinde mobila din casă. Au scos o ţară la mezat pentru pomenile lor electorale (…), vor da totul doar ca să-şi conserve puterea. Astea - de două decenii - le vedem mai bine în Ardeal şi Banat, pentru că aici sunt puţini cei care n-au trecut de graniţe. De dincolo de frontieră luăm medicamente, că-s mai ieftine şi mai bune, tot dincolo ne ducem nevestele să nască, pentru că-i mai curat şi mai ieftin, tot de dincolo ne luăm mâncarea, şi caietele, şi maşinile, şi cam tot. Or, asta nu poate continua la nesfârşit - să vezi că dincolo de graniţe eşti om şi dincoace, în ţara ta, eşti rob.”
Altă explicaţie: Aici, Iohannis a dominat alegerile
Pihologul clujean Daniel David, care lucrează la un studiu despre psihologia poporului român, are, la rândul său, o explicaţie pentru ultimele mitinguri de amploare din Banat şi Ardeal, nesusţinute de oraşe mari din alte regiuni ale ţării: „Numărul mare de manifestanţi din Ardeal şi din Banat a fost dat de dominaţia candidatului ACL, Klaus Iohannis, în aceste zone. Cei neangajaţi politic şi-au dat seama că suntem în campanie electorală şi că, de fapt, manifestarea este în principal pro-Iohannis, deşi oamenii au fost anunţaţi că este vorba despre un protest în legătură cu modul în care au fost organizate alegerile în diaspora”. (de Remus Florescu)
Bucureşti, Iaşi şi Constanţa – proteste cu sute de oameni
Circa 400 de oameni au ieşit, sâmbătă, în stradă, în Capitală, la un marş pentru respectarea dreptului la vot. O replică anemic a mitingului a fost şi ieri în Bucureşti. La evenimentul de sâmbătă, oamenii au mărşăluit din Piaţa Victoriei spre sediul Guvernului şi cel al Ministerului de Externe, scandând lozinci împotriva lui Victor Ponta şi cerând demisia ministrului Titus Corlăţean. La Iaşi, tot sâmbătă, aproximativ 500 de oameni au protestat în faţa palatului Culturii. Printre altele, s-a scandat: „Noi vrem să votăm, nu să pontăm”, „Diaspora, nu uita, noi suntem de partea ta!”.
Procesul de democratizare nu este, aici, unul de profunzime, pentru că democraţia nu a găsit un teren fertil spre a se împaminteni, tocmai pentru că, dat fiind fondul cultural, social şi religios predominant mai cu seama în mediul rural, nu putem vorbi despre condiţii de posibilitate suficiente pentru a dezvolta o societate democratică.
Daniel Şandru, analist politic şi blogger ”Adevărul”
Daniel Şandru, analist politic şi blogger „Adevărul”, are o explicaţie pentru prezenţa destul de mică a ieşenilor la mitingul pentru democraţie, dar şi pentru lipsa unor astfel de manifestaţii, în general, în Moldova: „O posibilă explicaţie este cea de natură cultural-politică. Dacă în vechiul regat, incluzând Moldova şi Oltenia, există o cultură politică predominant paternalistă, "voievodală", în Ardeal şi Banat avem de-a face cu una de tip participativ. La nivel mentalitar, influenţa imperială s-a manifestat şi din perspectiva civilizaţiei politice, remanente ale sale existând şi în prezent. Aceasta include individualismul responsabil, contrapus organicismului societal ce caracterizează atitudinile politice ale celor din regat. Poate fi vorba, evident, şi despre un exerciţiu de solidaritate cu reprezentantul unei minorităţi de care istoria şi civilizaţia Ardealului şi Banatului sunt, în mod indeniabil, legate”.
Ieşenii au ieşit cu steaguri la protestul de sâmbătă, din faţa Palatului Culturii. FOTO: Ramona Iacobuţe
Şandru mai subliniază că şi ”cosmopolitismul specific Imperiului Habsburgic a lasat, cu siguranţă, urme în conştiinţa colectivă, fapt care nu se poate lua în discuţie în cazul Moldovei şi al Olteniei, chiar dacă România modernă datorează foarte mult unei dinastii de origine germană. Cu excepţia manifestărilor naţionalismului tribal care există mai ales în cazul unor politicieni din Ardeal, populaţia din această parte a ţării este formată în spiritul pluralismului democratic. Paradoxal, în Moldova, posibil şi în Oltenia, există manifestari ale rasismului difuz şi o foarte slabă deschidere, mai cu seamă în mediul rural, către valorile democratice. Mai de impact par a fi, în aceste zone, personalizarea instituţională şi "servitutea voluntară" manifestată prin raportare la autoritatea de stat. Procesul de democratizare nu este, aici, unul de profunzime, pentru că democraţia nu a găsit un teren fertil spre a se împaminteni, tocmai pentru că, dat fiind fondul cultural, social şi religios predominant mai cu seama în mediul rural, nu putem vorbi de condiţii de posibilitate suficiente pentru a dezvolta o societate democratică. Putem adăuga, desigur, factorul economic, întrucât sărăcia creează cetăţeni dependenţi, gata oricând să-şi sacrifice libertatea pentru o iluzorie securitate”.
„Câţi au ieşit nu are nici o importanţă”
"Câţi au ieşit nu are nici o importanţă. Au fost puţini în raport cu Timişoara sau Cluj, dar Iaşiul este totuşi unul din cele doar 9 oraşe din ţară în care s-au făcut demonstraţii de protest împotriva celor care au împiedicat exprimarea dreptului la vot al cetăţenilor români. Pe de altă parte, dacă aş vrea neapărat să fiu rau, dar nu vreau, aş putea spune că, în anii '90, când eu, împreună cu fratii Borş şi alţi câţva nebuni, scoteam în strada 5000 - 6000 de oameni, odata chiar 10.000, clujenii câţigau la Caritas. Dar prefer sa uităm trecutul şi să ne concentrăm pe câştigarea alegerilor din 16 noiembrie. Că dacă nu le câştigăm, după restrângerea dreptului la vot ne trezim şi cu interzicerea protestelor, cenzura internetului şi naiba ştie ce le mai poate trece ăstora prin mintea lor puţină, dar hotărâta!", a declarat, pentru ”Adevărul”, Liviu Antonesei, scriitor şi profesor universitar din Iaşi.
Câţi au ieşit nu are nici o importanţă. Au fost puţini în raport cu Timişoara sau Cluj, dar Iaşiul este totuşi unul din cele doar 9 oraşe din ţară în care s-au făcut demonstraţii de protest împotriva celor care au împiedicat exprimarea dreptului la vot al cetăţenilor români.
Liviu Antonesei, scriitor
Manifestări şi în alte judeţe
Aproximativ 400 de oameni au ieşit, sâmbătă, în stradă şi în Bucureşti, mărţăluind din Piaţa Universităţii, spre sediul Guvernului şi, ulterior, spre sediul Ministerului de Externe. Oamenii au scandat mesaje anti-Ponta şi au cerut demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean, învinuit de proasta organizare a primului tur al alegerilor prezidenţiale, în diaspora. Un miting, însă de dimensiuni mai mici, a existat duminică şi în Bucureşti. Şi tot duminică, o manifestare cu circa 200 de participanţi, în care s-au scandat mesaje împotriva lui Victor Ponta şi de susţinere a diasporei s-a organizat la Braşov. În paralel, în acst oraş, circa 300 de simpatizanţi ai PSD au mărşăluit prin oraş, existând conflicte cu manifestanţii din cealaltă tabără. Din acest motiv, au intervenit oamenii legii.
Circa 200 de protestatari au mărşăluit, sâmbătă, şi în Oradea, în urma unei convocări făcute, ca şi în restul ţării, pe reţeaua Facebook. În Râmnicu-Vâlcea, au ieşit în stradă doar 50 de oameni, iar acţiunea a durat mai puţin de 30 de minute. În Craiova, Turnu Severin şi Arad, mitingurile pentru dreptul la vot în diaspora, anunţate pe Facebook, au fost anulate.
De altfel, singura voce care s-a auzit din Craiova, în acest weekend, a fost a primăriţei Lia Olguţa Vasilescu, care a postat pe contul ei de Facebook mesaje jignitoare la adresa lui Klaus Iohannis, candidatul ACL la Preşedinţie, dar şi la adresa românilor care au protestat: „Toate televiziunile sunt în delir că au ieşit 2.000 de inşi în stradă. Aşa şi? Mâine suntem capabili să strângem 20.000, fără probleme, doar la Craiova. O facem şi noi? Facem război civil sau îl convinge cineva pe mutu ăla (referindu-se la Iohannis - nr.) să iasă la dezbatere, să îl vadă lumea ce are în cap?”.
La acest material au mai contribuit: Mariana Iancu, Daniel Dancea, Ramona Iacobuţe:
Pe aceeaşi temă:
După o sâmbătă a protestelor românilor din ţară faţă de proasta organizare a Ministerului Afacerilor Externe la primul tur al alegerilor prezidenţiale în Diaspora, din cauza căreia numeroşi conaţionali nu au reuşit să voteze pe 2 noiembrie, a venit rândul românilor din străinătate să-şi manifeste nemulţumirile.
Mai mulţi bucureşteni şi-au anunţat prezenţa la un protest la adresa lui Victor Ponta, candidatul PSD la alegerile prezidenţiale, evenimentul fiind anunţat pentru sâmbătă, 8 noiembrie 2014, ora 18.00, în Piaţa Universităţii.
Aproape 10.000 de timişoreni s-au înscris pe Facebook la protestul organizat, sâmbătă, în Piaţa Victoriei. Primăria Timişoara a aprobat mitingul anti-Ponta între orele 18.00-20.00. Protestul “Dacă nu îl vrei pe Ponta preşedinte, ieşi în stradă”, se va organiza la scara naţională pe data de 15 noiembrie. Timişorenii nu au avut însă răbdare şi au organizat un miting sub genericul „Banatul are voce!”.
Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, un simbol al oraşului şi al libertăţii de exprimare, se va umple de oameni azi, 8 noiembrie, când de la ora 17.30, va avea loc un protest împotriva lui Victor Ponta, candidat la alegerile prezidenţiale 2014, în semn de solidaritate faţă de românii din diaspora care nu au putut să voteze în primul tur din cauza organizării proaste. Este al treilea protest organizat la Cluj pe această temă.
„Vechea Capitală are voce!”. Sub acest îndemn a fost anunţat, pe reţeaua Facebook, protestul de sâmbătă, 8 noiembrie, din Iaşi. Manifestarea urmează să să aibă loc începând cu ora 18.00, în faţa Prefecturii.
CONSTANŢA. Tinerii se răscoală. „Constanţa, ieşi în stradă dacă nu îl vrei pe Ponta preşedinte“.
Sâmbătă, 8 noiembrie, la ora 18.00, în parcul din faţa Primăriei Constanţa va avea loc o demonstraţie împotriva lui Victor Ponta, sub sloganul „Constanţa, ieşi în stradă dacă nu îl vrei pe Ponta preşedinte“.
Un miting de solidaritate cu românii din diaspora care nu au putut vota va fi organizat, astăzi, e la ora 18.00, în Piaţa Mihai Viteazul din Craiova.Protestatarii vor ca guvernul să organizeze mai multe secţii de votare pentru turul doi al alegerilor prezidenţiale, iar astfel toţi românii din diaspora să nu mai fie nevoiţi să stea ore în şir la coadă fără să nu ajungă să îşi exercite dreptul la vot.
ORADEA. Miting anti-Ponta, la Oradea. Tinerii, solidari cu românii din diaspora care nu au putut vota în primul tur al alegerilor prezidenţiale, din cauza proastei organizări.
Orădenii ies sâmbătă, 8 noiembrie, să protesteze împotriva lui Victor Ponta, candidatul PSD la alegerile prezidenţiale 2014, în semn de solidaritate cu românii din diaspora, care nu au putut să voteze în primul tur al alegerilor din cauza organizării proaste. Acţiunea se va desfăşura în Piaţa Unirii, de la ora 16.00.
Se încarcă comentariile...
