UE ar putea respinge oficial cererea SUA privind acordarea imunitatii in fata CPI pentru militarii americani

Romania - singurul stat candidat la UE care a semnat acordul cu Statele Unite - in dilema

Ministrii europeni ai afacerilor externe se intalnesc, la sfarsitul acestei saptamani, in localitatea daneza Helsingor, pentru a adopta o pozitie oficiala a Uniunii Europene fata de cererea Statelor Unite de a acorda imunitate pe teritoriul lor in fata Curtii Penale Internationale pentru militarii americani participanti la operatiunile de mentinere a pacii. Initial, o pozitie comuna a UE in acest sens urma sa fie adoptata mai tarziu, spre sfarsitul lunii septembrie. Presiunile americane asupra statelor membre UE si a candidatelor la integrarea europeana au devenit atat de puternice, incat formularea unui raspuns ferm din partea Celor 15 n-a mai putut fi amanata. Inca din luna iulie, Departamentul de Stat al SUA a inceput sa adreseze solicitari majoritatii statelor europene si sa insiste pentru semnarea, cu fiecare dintre ele in parte, a unui acord bilateral care sa garanteze imunitatea militarilor americani in fata CPI. In presa internationala au aparut scurgeri de informatii mai mult sau mai putin voluntare provenind de la diverse oficialitati din cadrul administratiei Bush; cele mai multe dintre ele contineau amenintari directe la adresa celor care n-ar fi fost de acord cu semnarea respectivului document. Partenerii europeni ai Statelor Unite din cadrul Aliantei Nord-Atlantice erau avertizati ca Washingtonul "va regandi pozitia sa in cadrul Aliantei" si chiar "va analiza insasi oportunitatea existentei acestei organizatii". Tarile din Estul Europei candidate la NATO, dar si la UE erau, la randul lor, amenintate ca Statele Unite le vor retrage orice ajutor militar si vor bloca admiterea lor in Alianta Nord-Atlantica. La 16 august, secretarul de Stat al SUA, Colin Powell, le-a scris personal liderilor UE, insistand asupra semnarii "cat mai grabnice cu putinta" de catre fiecare in parte a acordului asupra CPI. Potrivit agentiilor de presa, in scrisoare Powell isi exprima "nedumerirea" asupra necesitatii ca Uniunea Europeana sa adopte o pozitie comuna in aceasta privinta, precum si nemultumirea provocata de recomandarea adresata de Bruxelles statelor candidate la UE, in care li se cerea sa astepte decizia UE in privinta CPI si sa se alinieze acesteia. Deocamdata, dintre statele supuse unor astfel de presiuni singura care a cedat a fost Romania, care a si fost, de altfel, prima tara din lume care a semnat acordul cu SUA asupra CPI. (A urmat la putin timp Israelul, despre care se poate presupune ca n-a avut nevoie de nici un fel de presiuni pentru a subscrie cererii americane. Ieri, celor doua semnatare ale acordului li se alaturase si Timorul Oriental). In ultimele zile, Washingtonul si-a mai nuantat amenintarile. Un purtator de cuvant al Departamentului de Stat a dat asigurari, ieri, ca nu se pune problema blocarii admiterii in NATO a candidatelor care nu semneaza acordul asupra CPI. Cat despre reconsiderarea rolului SUA in cadrul Aliantei Nord-Atlantice, purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat a refuzat sa comenteze, afirmand doar ca "nu suntem pregatiti sa facem speculatii in legatura cu strategiile alternative pe care le vom urma in cazul in cazul unui esec a strategiei curente". Potrivit oficialilor europeni citati de agentia EUobserver, cel mai probabil raspuns pe care Cei 15 il vor adresa cererii americane este "nu". Un raport al Comisiei Europene asupra oportunitatii de a garanta imunitate pe teritoriul UE pentru militarii americani (raport ajuns in posesia jurnalistilor acreditati la Comisie) nu recomanda acceptarea solicitarii americane. Documentul afirma ca "acordurile bilaterale propuse de SUA nu sunt justificate de Articolul 98 (din tratatul adoptat de Natiunile Unite privind Curtea Penala Internationala, n.r)." Desi perspectiva extradarii catre Haga a unui militar american aflat in misiune de mentinere a pacii in Europa pare, si pe viitor, extrem de improbabila, membrii UE nu sunt de acord cu principiul exceptarii de la prevederile CPI. Ei considera ca acceptarea cererii americane ar pune sub semnul intrebarii credibilitatea Curtii Penale Internationale. La reuniunea de la Helsingor ete de asteptat ca ministrii de externe ai UE sa convina asupra acestui punct de vedere. Potrivit unor surse din cadrul presedintiei daneze citate de presa de la Copenhaga, formularea unei pozitii comune asupra CPI este usoara. Mult mai dificila este redactarea acestei pozitii in termeni cat mai benigni, pentru a menaja, cat se mai poate, orgoliile americane. Tot in cadrul acestei reuniuni se va discuta si cazul Romaniei - singurul candidat "disident" fata de directia adoptata de UE. Potrivit acelorasi surse, este de asteptat ca Cei 15 sa evite adoptarea unei declaratii oficiale in care sa critice pozitia Bucurestiului. Semnalele negative in acest sens au parvenit deja autoritatilor romane pe cale diplomatica. Oricum, acordul semnat de guvernul Romaniei pare sa nu aiba viata prea lunga. In momentul in care va fi primita in UE, Romania va adera, automat, la politica externa comunitara - caz in care o asemenea intelegere bilaterala cu Statele Unite va trebui anulata.