Trauma Decretului 770 nu trebuie uitată!

Foto Shutterstock

Subiectul „avort” se reactivează în spaţiul public. Fie că vorbim despre legea din Polonia, fie de decizia Curţii Supreme din SUA, avem voci aici, în România, care susţin clar şi răspicat „Nu, dom’le, în ţara asta recunoaştem dreptul femeilor la autonomie corporală! Noi nu am uitat Decretul 770 din 1966.” Chiar aşa să fie?

Se pare, din păcate, că mai avem mult de muncă la acest capitol. O spun prin prisma faptului că încă se moare din cauza avorturilor clandestine, încă avem „copii mame cu copii”…Sunt efecte ale absenţei educaţiei sexuale. Tocmai de aceea, nu e de mirare că sunt probleme şi cu popularizarea vaccinului anti-HPV sau că, în multe familii, viaţa intimă este încă un subiect tabu. Un motiv în plus pentru care tinerii habar nu au cum să se protejeze de boli cu transmitere sexuală sau despre opţiunile lor contraceptive. 

Şi nu este singura hibă. De mulţi ani, în spitalele din România există un fenomen ultra-religios. În 2019, au fost identificate 158 de spitale publice care refuzau efectuarea de întreruperi de sarcină. Şi multă atenţie aici: erau refuzate inclusiv avorturile terapeutice, cele care se realizează atunci când sarcina pune în pericol viaţa mamei! Nu trebuie să vă spun că acest număr creşte exponenţial în perioada sărbătorilor religioase… 

Iar perioada de pandemie a dus la cu totul alt nivel obstacolele pe care o femeie le întâmpină când are nevoie de un avort. S-a înregistrat o scădere de 42,5% a întreruperilor de sarcină. Dar natalitatea nu a crescut. Această cifră nu este, din păcate, rezultatul unei campanii eficiente de conştientizare sau a unei legi privind educaţia sexuală. Statistica indică, în schimb, două concluzii logice: fie numărul sarcinilor a scăzut, fie rata avorturilor a rămas constantă. În ultimul scenariu, procentul lipsă de 42,5% înseamnă întreruperi de sarcină nedeclarate, proceduri periculoase, efectuate în secret; vieţi puse în pericol. 

Asta ne aduce într-un alt punct al discuţiei: despre ideologie. Iar aici e nevoie de o clarificare. Pentru că valorile tradiţionale NU sunt atacate de decizii de bun simţ legate de sănătatea reproductivă şi, în niciun caz, de respectarea drepturilor femeilor. 

Trauma Decretului 770 nu trebuie uitată niciodată. Este condiţia obligatorie pentru a nu reveni la acele vremuri.