„Cine, când şi cum schimbă România” - începem o campanie pentru ţară

Cine, când şi cum schimbă România? Foto Arhiva Adevărul

„Adevărul” demarează cea mai amplă campanie din presa românească alături de Realitatea TV, B1 TV şi „Evenimentul zilei”. „Cine, când şi cum schimbă România” este un maraton editorial care se poate finaliza cu creionarea unui proiect de ţară comun iar participarea comunităţii adevărul.ro este esenţială.

România trece printr-o criză multiplă: identitară, morală, financiară. Cum şi de ce s-a ajuns aici? „Adevărul” îşi propune să evidenţieze printr-un larg proiect editorial rupturile din societatea românească, să găsească explicaţiile istorice şi posibilele soluţii pentru ieşirea din impasul prezentului. O mare parte din campanie, cea care se ocupă de conflictele de la nivelul societăţii, de „falii”, este derulată în colaborare cu platforma media independentă „România de la zero”. Dar nu vor fi doar cauzele prezentului nostru aici, vor fi şi oamenii prezentului, şi, mai ales, cei de mâine.

Pornim de aici: după 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, românii au rămas fără un proiect comun. Ce ne mai uneşte? Cum va arăta ţara aceasta în 2030? Pe ce drum istoric ar trebui să înaintăm? Un proiect coerent pentru România are nevoie de coagularea energiilor din toate sferele societăţii. Este rândul presei să se schimbe şi să prezinte, mai mult ca înainte, care ne sunt valorile.

Un proiect pentru România are nevoie de toate minţile ei strălucite, de specialiştii şi de liderii de mâine. România a avansat şi a prosperat în special în perioadele în care, în momente critice, grupuri de intelectuali s-au adunat cu scopul de a imagina un proiect de ţară. I-a unit, în funcţie de moment, o idee: unionistă, identitară, progresistă sau de integrare în structuri occidentale. 

Marile proiecte de ţară care au vizat modernizarea României au avut drept motor o mână de idealişti sau de vizionari care au dezbătut şi au scris ideile transformate mai apoi în programe complexe şi priorităţi pe termen lung. 

Pe paşoptiştii moldoveni i-a adunat împreună ideea revoluţionară, iar liderii lor, printre care şi Mihail Kogălniceanu, au redactat un program în 36 de puncte. Cel mai important era unirea Moldovei cu Muntenia.

În 1871, studenţii români din străinătate s-au adunat, la Putna, sub numele de România Jună şi printre iniţiatorii grupului se regăseau Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Vasile Goldiş sau Ioan Slavici. Scopul a fost refacerea unei identităţi naţionale. 

În 1995, în ciuda unor poziţii care păreau ireconciliabile, liderii tuturor partidelor parlamentare semnează Declaraţia de la Snagov prin care se stabileşte o strategie naţională pentru aderarea României la Uniunea Europeană. Acum e rândul nostru să ducem istoria mai departe.

Cum s-a ajuns aici? Începutul unei explicaţii

Suntem în Hotelul Hilton din Bucureşti. Afară, strada fierbe într-o vară care întârzie. Dar aici e linişte şi e bine. Radu Ioanid, director la Muzeul Holocaustului din Washington, e calm când spune acest adevăr: cine analizează comunismul ignorând rolul său modernizator riscă să nu înţeleagă nimic! Aşadar: comunismul în România ca modernizare. Cum altfel să explici tăcerea maselor pentru decenii întregi? Cum să explici că nici măcar proletarii nu s-au ridicat, ca în Ungaria sau ca în Cehoslovacia? Sau ca în Polonia? Cum să înţelegi absenţa unei disidenţe în oraşele mici şi mijlocii? Uitaţi-vă în jur! Moştenirea comunistă este pregnantă: locuiţi, probabil, în blocuri construite sub comunişti, trăiţi între oameni noi, care gândesc în paradigmă comunistă, chiar şi acum, după 23 de ani de la enigmele din decembrie 1989. Cândva va trebui să înţelegem comunismul românesc. Cândva este acum.

Interbelicul

Am analizat şi principalele clivaje/falii din Interbelic: moderniştii contra tradiţionaliştilor, conflictul majoritarilor cu minoritarii, cum şi de ce a deraiat România de la făgaşul pe care fusese aşezată de primii ei monarhi? O să vi se pară că am dus discuţia prea departe, dar greşiţi. E ca şi cum ai vrea să înţelegi moartea unui om ignorându-i naşterea şi viaţa. Nu se poate. Liviu Mihaiu, jurnalist: „La ora asta, România este o antimeritocraţie în care cei mai buni dintre noi, cei mai pregătiţi dintre noi nu au nicio şansă în a conduce destinele unui cartier, ale unei firme, ale unei entităţi administrative din România. Asta este de fapt ceea ce poporul identifică de ani de zile în sondaje la întrebarea «se îndreaptă ţara către o direcţie bună sau greşită?». Poporul simte că România se îndreaptă către o direcţie greşită şi asta e şi părerea mea, a unui om care cunoaşte foarte bine devenirea României din ultimii 23 de ani".

Vom coborî şi mai departe, înspre Carol I Întemeietorul. Şi mai departe: trebuie să începem cu începutul, cu Principele Carol de Hohenzollern şi cu Republica de la Ploieşti. Apoi: francofili contra germanofili. Vechiul şi noul. Dreapta şi stânga. Conservatori şi liberali. Încotro? Vom vedea de ce s-a mers pe un drum şi nu pe altul, dar mai ales vom vedea că întotdeauna a existat o direcţie şi vom trage, de aici, câteva concluzii fără de care nu vom putea niciodată înainta. 

Ce vă propune „Adevărul"

Pentru ca tabloul societăţii româneşti să fie schimbat, trebuie să fie întâi binecunoscut. Vom scrie despre oameni de ştiinţă, despre agricultori, despre artişti, despre studenţi şi chiar şi despre politicienii de mâine, deşi proiectul este şi trebuie să rămână deasupra politicii zilei. Voci reprezentative şi credibile ne vor arăta unde am greşit şi cum am putea să ne îndreptăm. Iată, de pildă, ce ne spune Ion Vianu, medic psihiatru, fiul lui Tudor Vianu: „Căutăm un tată criminal, căruia vrem să îi smulgem organele virilităţii pentru că noi considerăm că ne violează". Căutăm soluţii pentru „falia din România": pentru conflictele din familii, conflictele politice, intelectuale, din presă, din literatură, din muzică, din artă.

Se va prezenta o viziune pentru reformarea României, precum şi pericolele care pândesc România anului 2030. Vom găsi, în sfârşit, răspunsurile la întrebările care ne-au tot măcinat în ultimii ani: De ce ne pleacă tinerii din ţară? Care sunt barierele de care se lovesc tinerii care pleacă în străinătate, ce goluri, inclusiv educaţionale, le-a lăsat sistemul românesc? Care sunt domeniile economice strategice pentru România şi cum se pot ele securiza? Cum trebuie să arate „harta" economică şi industrială a României peste 30 de ani? Ce rol are turismul în dezvoltarea României? Care sunt adevăraţii manageri de top ai ţării? Cum îşi educă România viitorii manageri din cele mai diverse domenii? Şi, cel mai important, vă vom invita la cea mai amplă dezbatere despre adevărata schimbare la faţă a României.

Alăturaţi-vă campaniei „Cine, când şi cum schimbă România” pe Facebook!