Tipa de la "Omoruri"

La 33 de ani, comisarul Diana Sarca este unul dintre oamenii de bază ai Serviciului Omoruri din Poliţia Capitalei Blondă, cochetă şi foarte hotărâtă în ceea ce face. Pare cu mult mai

La 33 de ani, comisarul Diana Sarca este unul dintre oamenii de bază ai Serviciului Omoruri din Poliţia Capitalei

Blondă, cochetă şi foarte hotărâtă în ceea ce face. Pare cu mult mai tânără decât este şi nimic din înfăţişarea sau comportamentul ei nu trădează faptul că este comisar la "Omoruri". Ofiţerul specialist principal Diana Mihaela Sarca este "un om normal, cu bune şi rele", cum îi place să se caracterizeze. Colegii o alintă "Piticul", iar pentru toţi ceilalţi, Diana este "tipa de la Omoruri".

Dan Antonescu, şeful Serviciului Omoruri din cadrul Poliţiei Capitalei, a caracterizat-o pe subalterna sa ca "enervant de conştiincioasă şi ambiţioasă, iar în multe cazuri trage după ea toată echipa". În plus, ştie pe dinafară toate cazurile la care a participat. Şi nu au fost puţine. "Am participat la rezolvarea a sute de cazuri de omor, dar nu am fost singură. Toţi am pus umărul, pentru că suntem o echipă", a ţinut să sublinieze comisarul Diana Sarca.

Fan "verde"

Dianei îi place să fie înconjurată de flori. De fapt, se autodeclară "fan a tot ce e verde". Chiar şi biroul ei, pe lângă dosare şi tot ceea ce îi este necesar desfăşurării muncii, este plin de flori. Are şi o broască ţestoasă pe care o ţine într-un acvariu.

Altfel, locuieşte într-un apartament situat la etajul patru al unui bloc din Capitală şi are o pisică. Îi place să colecţioneze lumânărele parfumate, de diverse culori şi forme. Nu este o devoratoare de internet, nu se duce în cluburi, în schimb citeşte foarte mult şi îi place să gătească.

Cum se rezolvă un caz

La un caz de omor nu se duce o singură persoană, ci o echipă coordonată de un procuror. Primii care intră în câmpul infracţional sunt criminaliştii. Ei asigură partea tehnică a investigaţiei, adică iau probe, fac fotografii şi filmează întreaga acţiune. Specialiştii de la Omoruri fac investigaţiile. Ei caută martorii, îi audiază şi pun cap la cap interpretarea probelor ridicate de criminalişti cu declaraţiile martorilor. Astfel se poate forma o imagine de ansamblu. Tot cei de la Omoruri formează cercurile de suspecţi şi descoperă mobilul crimei.

Cazul care a impresionat-o cel mai mult pe Diana a fost crima comisă în anul 2004 în cartierul Berceni. "Atunci, un tânăr care tocmai fusese eliberat din puşcărie a omorât un om al străzii, cu o cruzime greu de imaginat. Pur şi simplu l-a călcat în picioare, după care i-a luat sticla de votcă", a spus Diana. Un alt caz care i-a dat puţin de gândit poliţistei a fost atentatul de la Liceul "Jean Monnet". "Cum poţi să arunci o grenadă într-o curte plină de copii?", încă se întreabă Diana.

Bucureştiul văzut prin prisma infracţiunilor

De fapt, în ochii celor de la Omoruri, Harta Capitalei are o altă semnificaţie. "Nu este nici turistică, nici rutieră, ci infracţională. Locuri care pentru ceilalţi nu înseamnă mare lucru sau sunt doar atracţii turistice, nouă ne aduc aminte de cazurile la care am participat. De exemplu, Turda este locul unde l-am prins pe Passaris, Calea Ferentari este locul unde am făcut pândă toată ziua ca să-l prindem pe Grenadieru, Pantelimon, locul unde am folosit pentru prima şi singura dată arma din dotare, ori în blocul "X" a fost un dublu asasinat", povesteşte Dan Antonescu, şeful Serviciului Omoruri.

Şeful, la fel ca subalternii

"Normalitatea" îl caracerizează şi pe Dan Antonescu, care şi-a petrecut 17 ani din cei 20 de când este poliţist la Serviciul Omoruri. Deşi pare incredibil, nu ar omorî nicio muscă. Îi plac în schimb drumurile lungi cu maşina, pe care să o conducă el, cactuşii, Egiptul Antic, pistoalele, pe care le consideră prieteni de care nu trebuie să abuzezi, şi, dacă nu ar fi fost poliţist, s-ar fi făcut ghid turistic. Antonescu are o metodă cel puţin inedită de relaxare. Deşi majoritatea bărbaţilor detestă să stea ore în şir în supermarket, el tocmai asta face. Când este stresat, ia un coş şi se plimbă printre rafturi, chiar dacă nu are nimic de cumpărat, dorind doar să stea printre oamenii normali.

A avut broasca ţestoasă a lui Mihalea

Ca şi subalterna sa, şeful Serviciului Omoruri iubeşte animalele. Biroul său arată ca o oază într-un deştert. Un acvariu cu peşti aşezat pe o măsuţă sub care stau mai multe scoici imense, o mulţime de cactuşi şi trandafiri japonezi la ferestre şi figurinele egiptene te duc cu gândul că acest loc este unul de relaxare, nu al specialistului în omoruri. "Am avut şi o broască ţestoasă, care a murit de bătrâneţe. Era a lui Ioan Luchian Mihalea. Am găsit-o în apartamentul său. I-am spus soţiei lui să aibă grijă de broscuţă, dar ea a refuzat şi ne-a sugerat să o luăm noi. Aşa a stat ţestoasa în biroul meu cam nouă ani de zile, până a murit", a spus Antonescu.

Doar diplomele de pe pereţi şi ceasul în formă de bombă care ai impresia că în orice moment stă să explodeze îţi creează impresia că cel care stă în acest birou nu este un funcţionar oarecare.

În poliţie de 11 ani

Diana Mihaela Sarca s-a născut în Harghita, are 33 de ani şi este necăsătorită. Este poliţist de 11 ani.

A absolvit Academia de Poliţie în anul 1996, iar din anul trei de facultate a avut funcţia de locotenent.

În perioada 1996 până în 1998 a lucrat la Serviciul Arme din Cadrul Poliţiei Capitalei.

Din 1998 până în 2001 a fost la Serviciul Omoruri din cadrul IGP, iar din 2001 lucrează la Serviciul Omoruri din cadrul Poliţiei Capitalei. Are funcţia de ofiţer specialist principal şi gradul de comisar. A ales să fie poliţist pentru că aşa şi-a dorit.

"Nu este uşor, dar am avut norocul să fac ceea ce îmi place. Cred că foarte puţini au bafta asta. Ai mei nu au fost de acord să mă fac poliţistă. Dar i-am convins până la urmă", spune Diana.