Targul Mondial al Educatiei - o poarta spre Scoala Mileniului III

Cum va arata scoala acestui mileniu, ce fel de fiinta umana va alege planeta sa declare ca fiindu-i prielnica, unde vor disparea doua milenii de scris pe ardezie, tabla, hartie cu stiletul, creta,

Cum va arata scoala acestui mileniu, ce fel de fiinta umana va alege planeta sa declare ca fiindu-i prielnica, unde vor disparea doua milenii de scris pe ardezie, tabla, hartie cu stiletul, creta, creionul, va fi mai important sa stii sa supui lumea, sa gasesti rezolvarea impasurilor cipurilor supersofisticate, ori sa-ti transformi materia cenusie personala in fisiere upgradate periodic? Vom invata dormind, facand dragoste sau mancand in timp ce in fata ochilor, ori direct in urechi vor curge cele mai noi strategii de transmitere a cunostintelor? Greu de raspuns, atat timp cat multitudinea de directii, orientari, dezvoltari, acopera inca sensul adanc, sensul constient al schimbarii. Greu de raspuns, dupa ce timp de 4 zile, ochiul, urechea, mintea au incercat sa recepteze cat mai mult din mult prea multul tir informational, desfasurat pe mii de kilometri patrati, in Palatul Congreselor din Lisabona, sub numele generic de "Targ mondial al educatiei" WEM. Certa este doar incredintarea ca educatia in acest mileniu inseamna altceva. 400 de firme din 71 de tari, aproape 2.000 de oameni s-au reunit la ceea ce devine un prilej de reflectie si cunoastere a celor mai noi tehnologii si metode de invatare, educare, fiindca aceasta a treia editie a targului poate sta marturie ca si pentru educatie se pot intampla evenimente mondiale. Prima zi a acestui spectacol educational a fost dedicata conferintelor si dezbaterilor. Reprezentanti ai Directoratului General pentru Educatie si Cultura, ai Comisiei Europene, ai Consiliului Britanic, ai universitatilor prestigioase ale lumii, OECE-ului s-au intrecut care mai de care sa imagineze drumul scolii prin noua galaxie a microbitilor si a softurilor educationale, ce spulbera nu doar cartea, cursul, manualul, ci, pur si simplu, si profesorul. Vorbim de invatamant prin calculator, prin Internet, de invatamant la distanta, de scoala fara pereti si banci, de trecerea de la "aprentisage"-ul de tip Saint-Exupery, la dezvoltarea capacitatilor individuale de adaptare la o lume aflata nu in miscare, ci in iures. Intr-un astfel de mediu educational, cand in urmatorii zece ani India si China vor reprezenta varful nevoii de educatie, cand mobilitatea indivizilor pe planeta va fi un loc comun, nevoia de limbaj unic creste proportional. E usor de inteles de ce Uniunea Europeana, dar si Banca Mondiala, America si Canada, Africa si Asia doresc sa se ajunga la acel tip de invatamant care sa transforme barierele actuale in fantome ale trecutului. Nicaieri, mai mult decat la Lisabona, n-a fost mai prezent spiritul Declaratiei de la Bologna privind Educatia in mileniul III. Mobilitatea elevilor si recunoasterea diplomelor, compatibilizarea sistemelor educationale, introducerea noilor tehnologii, investitia in invatamant, parteneriatul cu mediul economic sunt singurele modalitati prin care scoala are sanse sa supravietuiasca in mileniul III. Daca, in sfarsit, si Romania a reusit sa ajunga la Lisabona, la nivelul autoritatilor guvernamentale, inseamna ca nu riscam sa pierdem trenul si de aceasta data. E adevarat, standul si delegatia oficiala a Romaniei n-ar fi fost posibile fara suportul material oferit de "Siveco" Romania, poate la ora actuala singura firma de soft educational din tara care a inteles ca in dezvoltarea acestui domeniu stau puterea si viitorul. Fiind pentru prima data prezenti la o astfel de manifestare, romanii, cati s-au aflat acolo (n.r. - trebuie semnalata prezenta prof. Alexandru Mironov, singurul roman care a avut o interventie, reprezentand Comisia Nationala UNESCO, dar si a delegatiilor SNSPA-ului si Universitatii particulare "D. Cantemir"), au inteles ca vremea somnului dulce pe laitmotivul linistitor "invatamantul romanesc este nemaipomenit" a apus de cativa ani si plasarea pe aceeasi pozitie va insemna autoexcluderea din circuitul mondial al civilizatiei si prosperitatii. Ceea ce se incearca acum de catre MEC, dotarea cu 500.000 de calculatoare si mai ales cu soft educational (de predare, evaluare, gestionare de sistem) atat pentru invatamantul preuniversitar, cat si pentru cel universitar, trebuie, musai, sa se si realizeze. De unde, de neunde, Guvernul trebuie sa scoata banii, sa aiba urgent o strategie nationala in spiritul strategiei europene a educatiei (macar!) sa asigure legislativ dezvoltarea serviciilor si a colaborarii cu partenerii privati. Standul romanesc, nu dintre cele mai sofisticate si elaborate (n.n. - aveau canadienii si nemtii, dar pana si algerienii niste "catedrale" de prezentare a produselor educationale, de credeai ca sunt din alte planete), a reusit sa starneasca interesul. S-au prezentat cele trei softuri: ADLIC-ul, Evalman si portalul Educational, au fost si oameni interesati de ce fel de carte si cum se invata in Romania, s-a auzit si s-a vazut ca pentru educatie, mica tara din estul Europei face eforturi. Ba, chiar s-a luat act de invitatia pe care, in numele MEC, prof. Valentin Cotarta, director general din minister, a facut-o organizatorilor, de a lua in calcul ca in 2003 sau 2004 Romania sa gazduiasca un astfel de regal al pietei educationale. Ca o prima concluzie luata inca la cald, dl. Florin Ilia, directorul departamentului Internet Space al Siveco Romania spunea: WEM a fost un eveniment extrem de interesant. O mare diversitate de experti din domeniul e-learning-ului si al educatiei in general au fost prezenti fie ca expozanti, fie ca simpli participanti. Participarea SIVECO la WEM in cadrul standului comun cu MEC a fost un succes. Am avut ocazia sa evaluam aplicatiile dezvoltate de noi in raport cu cele similare dezvoltate in lume si, de asemenea, am vazut care sunt tipurile noi de aplicatii educationale care au succes in alte tari. Am stabilit contacte atat cu vizitatorii standului, cat si cu ceilalti expozanti si speram ca o parte cat mai mare din aceste contacte se vor transforma in colaborari si parteneriate. Am constatat ca oferta romaneasca de software educational suporta fara probleme comparatia cu cea internationala, si speram ca la targul de la anul sa prezentam o aplicatie de gestiune a procesului de invatare (Learning Management System) care sa fie printre cele mai avansate din lume.