Românii, o naţiune pe cale de dispariţie

Mulţi români au emigrat FOTO Adevărul

Declinul demografic al României pune în pericol sistemul de pensii, care în câţiva ani va deveni falimentar, atrag atenţia specialiştii în statistică. Ei susţin că tinerii din clasa de mijloc trebuie urgent încurajaţi inclusiv prin măsuri fiscale să devină părinţi.

Problema demografică a României s-a acutizat, specialiştii conturând un viitor pesimist: o populaţie îmbătrânită, cu probleme de sănătate dificil de rezolvat, un sistem de pensii falimentar, tot mai puţine familii dispuse să dea naştere la mai mult de un copil. Ţara noastră se înscrie din acest punct de vedere în tendinţele europene, susţin specialiştii, care atrag însă atenţia că alte state au luat măsuri de siguranţă pentru a estompa efectele declinului demografic prin adoptarea unor măsuri fiscale prin care să sprijine natalitatea responsabilă.

Tabolul conturat de Institutul Naţional de Statistică a fost unul sumbru: dacă ţara noastră a înregistrat o creştere a populaţiei de 26% în perioada 1960 - 1990, dat fiind decretul prin care, începând din 1966 s-au interzis avorturile, Revoluţia a însemnat un alt moment de cotitură pentru populaţia ţării noastre. Anul 1990 a coincis cu anul declinului demografic, astfel că în decurs de 25 de ani s-a înregistrat o scădere de 14% în rândul populaţiei ţării noastre, potrivit şefului INS, Tudorel Andrei.

Daniel David: „Românii sunt într-o plină fază de emancipare“

Cifrele nu i-au luat prin surprindere pe specialiştii care au studiat acest fenomen în ultimii ani şi care au anunţat, din vreme, că lipsa unor facilităţi fiscale şi climatul economic dificil vor duce, în timp, la acutizarea problemelor demografice. În 1989, numărul mediu de copii născuţi de o femeie era de 2,2, în timp ce în 2015 acest indicator a scăzut la 1,8. Aşadar, româncele fac din ce în ce mai puţini copii şi la vârste tot mai avansate. Mai exact, în 2015 vârsta medie la care femeile au născut primul copil a fost 27 de ani şi nu la 22, aşa cum se întâmpla înainte de Revoluţie.

„Datele nu sunt o surpriză pentru noi, ele corespund întregului spaţiu vestic, în care România se încadrează acum. Oamenii, din cauza faptului că se căsătoresc mai târziu, amână momentul în care devin părinţi şi fac unul, doi copii cel mult. Românii sunt într-o plină fază de emancipare, iar consecinţele, bune sau rele, le vom afla în timp”, a declarat psihologul Daniel David, profesor în cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj.

„Noi ne aflăm abia la începutul acestui declin demografic. Avem nevoie de o economie mai eficientă, de salarii mai mari, impozitele ar putea fi mai mari. Nu trebuie să vină fenomenul peste noi, îl putem evita, prin măsuri concrete. Pe de altă parte, parcă e un blestem al românilor să parcurgem paşii pe care i-au făcut deja alţii şi care la ei n-au funcţionat”, a mai spus psihologul.  

Cum a stimulat Franţa natalitatea responsabilă

De altfel, Tudorel Andrei, şeful INS, a arătat că un exemplu pozitiv din Uniunea Europeană este cel al Franţei, care a reuşit să stimuleze natalitatea.

„Sunt trei seturi de măsuri pe care francezii le-au aplicat: măsuri fiscale adresate direct persoanelor care au copii, a doua categorie sunt măsuri în natură care privesc aceste familii, de exemplu, dezvoltarea stabilimentelor în care copiii pot fi educaţi şi pot permite părinţilor să aibă o viaţă activă după naşterea unui nou copil. Apoi, anumite categorii de familii sunt scutite de impozite sau deduceri fiscale”, a declarat statisticianul, precizând că setul de măsuri nu are efect imediat, ci are consecinţe pe termen mediu şi lung.

Despre măsuri fiscale pentru părinţi vorbeşte şi Ana Măiţă, preşedintele Asociaţiei Mame pentru Mame. Susţine că parentalitatea are o mare componentă de sacrificiu, cu atât mai mult cu cât tinere familii nu sunt încurajate deloc de către stat.

„În România s-a guvernat după ureche, e timpul să se vorbească în mod competent despre asta. Chiar dacă femeile cu salarii bune vor să se întoarcă la serviciu după un an, multe nu au cu cine să lase copilul acasă până la vârsta de doi ani şi ceva. Asta pentru că lipsesc creşele, iar bonele de încredere sunt greu de găsit. În loc să se facă creşe şi grădiniţe pe bani europeni, au fost aruncaţi în vânt”, a declarat preşedintele organizaţiei neguvernamentale, care militează pentru o natalitate responsabilă.

De ce fac tinerii cel mult doi copii

„Este nevoie de o strategie de reducere a natalităţii în zonele sărăciei extreme şi ar trebui militat pentru stimularea natalităţii în zona clasei de mijloc. Însă, dacă nu îi ajuţi pe acei tineri, e firesc că amână momentul în care vor să devină părinţi. Iar în cazul femeilor, încă este bine că ne păstrăm sub 30 de ani ca vârstă medie de naştere a primului copil. După 30 de ani, statistic vorbind, creşte riscul apariţiei unor malformaţii. Ca un paradox, România continuă să rămână ţara cu cele mai multe mame minore”, a mai spus Ana Măiţă.

La rândul său, profesorul Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române, arată că este nevoie de ample cercetări pentru a stabili, în rândul populaţiei tinere, care este motivaţia acesteia de a face un singur copil. „Să îi întrebăm de ce nu numai atât. Care este motivaţia lor? Ce ar putea schimba decizia voastră? Ce măsuri? Unul poate vrea grădiniţă. Altul vrea creşă. Altul vrea impozit mai redus. Altul vrea locuinţă”, a explicat specialistul. ;

Cu paşi repezi spre moartea sistemului de pensii

Cifrele INS arată că sistemul de pensii are deja de suferit, dat fiind faptul că numărul pensionarilor este tot mai mare, în timp ce angajaţii sunt tot mai puţini. Asta din cauza lipsei locurilor de muncă, dar şi din cauza faptului că foarte mulţi români au plecat în străinătate, muncesc acolo şi, în consecinţă, achită contribuţiile sociale în ţara care i-a adoptat.  

Tudorel Andrei a arătat ieri că, dacă în anul 1990 fiecărui salariat îi revin 0,4 pensionari, raportul s-a inversat în 1998, când unui salariat îi reveneau 1,2 pensionari. Prognoza pentru anul 2060 este una sumbră, asta pentru că un salariat va fi nevoit să susţină 1,5 pensionari.

„Mergem cu paşi repezi spre moartea clinică a sistemului de pensii. România nu a avut preocupare pe zona demografică, totul a fost lăsat la voia întâmplării, industria a închis peste 1,5 milioane de locuri de muncă, oameni care au plecat în străinătate sau care s-au deprofesionalizat. Am pierdut un nucleu uriaş de plătitori, iar piaţa internă a fost ocupată de alţii. Ce se întâmplă astăzi este o consecinţă a ultimilor 25 de ani”, a declarat Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS).

Semnalul de alarmă este deja tras: primul val al generaţiei „baby boom“, copii născuţi după război, a ajuns în pragul pensionării. După ei vor urma „decreţeii“, cei născuţi după 1967, care vor împovăra şi mai mult sistemul de pensii. În următorii ani, indicele de dependenţă (raportul dintre numărul populaţiei potenţial active şi numărul copiilor şi vârstnicilor) va creşte.