Război între Ambulanţă şi SMURD. Raed Arafat, atacat cu criteriul eficienţei

SAJ-urile şi SMURD-ul sunt la cuţite Caricatură de Vali Ivan

Serviciile Judeţene de Ambulanţă (SAJ) şi SMURD-ul sunt la cuţite după ce o serie de cifre au arătat că deşi au personal mai puţin, maşini mai prost dotate şi un buget înjumătăţit faţă de pompierii SMURD, cei care lucrează pe ambulanţă au rezolvat de trei ori mai multe cazuri în decursul unui an. Arafat respinge acuzaţiile aduse, iar experţii şi pacienţii nu înţeleg de ce aceste două servicii nu reuşesc să se completeze.

Conflictul mocnit din ultimii ani dintre serviciile judeţene de ambulanţă şi SMURD s-a acutizat după ce în spaţiul public au apărut următoarele cifre: 11.000 de angajaţi ai Ambulanţei au rezolvat 3,7 milioane de intervenţii într-un an, în timp ce 28.000 de pompieri au soluţionat 900.000 de cazuri. Asta în condiţiile în care bugetul alocat pompierilor este aproape dublu faţă de cel alocat serviciilor de ambulanţă din România.

Datele sunt desprinse dintr-o scrisoare deschisă pe care doctorul Cristian Grasu, preşedintele Societăţii de Salvare din România, i-a adresat-o ministrului Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, solicitându-i acestuia să ofere serviciilor judeţene de ambulanţă susţinerea logistică şi financiară corespunzătoare volumului de muncă şi gradului de eficienţă.

Diferenţa de buget

În prezent, pompierii SMURD au alocat un buget de 1,5 miliarde de lei anual, în timp ce ambulanţele sunt nevoite să se descurce cu aproape jumătate din această sumă.

De cealaltă parte, secretarul de stat Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din Ministerul Afacerilor Interne, despre care doctorul Cristian Grasu spune că ar îngrădi activitatea Serviciilor de Ambulanţă, a explicat că bugetul acestora „a crescut constant în ultimii ani”.

Doar la nivelul anului 2015, alocarea bugetară pentru acest segment a fost cu 10% mai mare decât cea din anul 2014. „Din punct de vedere al finanţării nu putem vorbi despre subminarea serviciilor de ambulanţă”, a spus, în replică, Raed Arafat.

Românii, împărţiţi în două tabere

Războiul care a luat amploare în ultimele zile a împărţit românii în două tabere şi i-a determinat pe medici şi pe pacienţi să facă o atentă analiză a sistemului de urgenţe, despre care s-a vorbit de nenumărate ori ca fiind unul performant, prin comparaţie cu alte sisteme europene, chiar mai dezvoltate. „E o competiţie între două sisteme care sunt numai în aparenţă asemănătoare. SMURD-ul trebuie să ducă pacientul la cel mai apropiat spital, în timp ce la ambulanţă apelează mai des pacienţii, chiar şi atunci când ar putea să meargă la medicul de familie sau la centrul de permanenţă. Nu toate cazurile pe care le preia ambulanţa sunt urgenţe. Ambulanţa nu ar trebui să se rezume la un consult la domiciliu”, a explicat doctorul Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate al Societăţii Academice din România (SAR).

„E nevoie de reglementări mai clare“

Medicul a explicat că cele două servicii, respectiv ambulanţa şi SMURD-ul, nu au funcţiile bine definite. „În România, nimeni nu concepe să se ducă la medicul de familie. trebuie pus piciorul în prag şi este nevoie de o reglementare clară, prin lege, care să oblige pacientul să meargă la medicul de familie şi acesta să fie filtrul care decide dacă un caz este de competenţa ambulanţei sau de competenţa SMURD-ului”, a completat specialistul, arătând că diferenţa de bani dintre cele două e strâns legată şi de ministerele în subordinea cărora ele funcţionează.

„Bătaia e pe sursele de finanţare, dar, dacă Ambulanţa e în subordinea Ministerului Sănătăţii, care mereu cere bani, SMURD-ul a fost asociat foarte bine cu Ministerul Afacerilor Interne, o instituţie puternică, ce are deschidere şi bani. Dacă ne uităm la maşinile celor de la SMURD, au dotări superioare, au şenilate, au elicoptere”, au arătat specialiştii din Sănătate.

Pacienţii se tem de conflictul iscat

Reprezentanţii pacienţilor sunt însă îngrijoraţi de turnura pe care ar putea să o ia acest scandal. Se tem ca bolnavii să nu fie privaţi de servicii, deşi admit că în momentul de faţă se face un abuz. Şi, tot în aceeaşi notă, admit că se simt mai în siguranţă dacă atunci când apelează serviciul 112 sunt preluaţi de un echipaj de pe ambulanţă.

„Noi avem de pierdut în tot războiul ăsta. Cei care au complicaţii ar trebui să poată fi preluaţi în policlinici sau centre de permanenţă care să funcţioneze 24 din 24. Mulţi cheamă ambulanţa ca să nu meargă cu taxiul la spital şi să se asigure că li se face setul de analize pe care altfel poate că l-ar plăti din buzunar. Din punctul meu de vedere, e un adevărat haos în prezent. Când suni la 112 ar trebui făcută deja o triere a cazurilor”, a declarat Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC).

Referitor la dotări, Gănescu spune că dacă ambulanţele sunt învechite şi ajung să pună în pericol viaţa bolnavilor, situaţia este complet diferită în cazul SMURD-ului, în care s-a investit masiv în ultimii ani. „E păcat că în loc ca aceste două sisteme să lucreze unul cu celălalt, se ajunge la situaţia în care ele să fie într-o continuă competiţie. Ar trebui să se completeze, nu să spunem că unul e bun şi altul e prost”, a conchis reprezentantul pacienţilor.

De cealaltă parte, medicii de familie afirmă că nici nu poate fi luată în calcul varianta prin care ei să fie cei care să facă trierea cazurilor.

„Ar fi absurd să îi pui pe toţi cei 11.500 de medici să fie mereu disponibili. La cât este de abuzat acest serviciu de urgenţă, autorităţile preferă să nu pună o limită, ci să dea bani cu nemiluita. Există şi acum centre de permanenţă în mediul rural, dar dacă omul nu are maşină cu care să meargă acolo, cheamă ambulanţa şi e exact acelaşi lucru. Însă, e de ţinut cont că dacă o consultaţie la domiciliu făcută de medicul de familie e 19 lei, costul unei deplasări cu ambulanţa la domiciliu e de 500 de lei”, a explicat medicul de familie Gabriel Munteanu.

Acesta a precizat că e necesară introducerea unor noi protocoale, aşa cum se găsesc şi în străinătate. „De mult cerem ca pe lângă spitale să fie înfiinţate policlinici şi centre de permanenţă care să trieze lucrurile, aşa e în Olanda, în Spania şi în Portugalia, unde se face un triaj chiar din numărul de urgenţă. Ajung în spital strict cazurile foarte grave”, a completat şi doctorul Sandra Alexiu, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF).

Când trec ambulanţele la Interne

În prezent, cei care lucrează pe ambulanţă sunt angajaţi ai Ministerului Sănătăţii. În cazul în care se activează planul roşu de intervenţie, cum s-a întâmplat în cazul tragediei din clubul Colectiv, ambulanţele şi întreg personalul care îşi desfăşoară activitatea pe acestea trec sub coordonarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din Ministerul de Interne, acesta având comandă unică.

Ce este sistemul SMURD

Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD) a avut prima acţiune în 1990, în echipă cu serviciul de ambulanţă din Târgu Mureş. Ideea care a stat la baza creării acestui sistem a fost aceea de a fi un sistem de urgenţă integrat, care să funcţioneze după reguli similare cu cele din Occident.

Concret, SMURD este un serviciu integrat în structurile Ministerului Sănătăţii, respectiv între spitale şi Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), colaborând pe linia intervenţiei terestre cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, respectiv pompierii, iar pe linia aviatică, cu Inspectoratul General pentru Aviaţie.  

„Ambulanţa are domenii în care SMURD nu intervine: domeniul transportului, al consultaţiei de urgenţă, domeniul urgenţelor. Vorbim de o piramidă a cărei bază este alcătuită de echipele de prim ajutor”, declara la un moment dat Raed Arafat într-un interviu.