Raportul Freedom House constată o deteriorare a democraţiei în România

Corupţia afectează toate sectoarele, deopotrivă în cazul indivizilor privaţi şi în companii

După ruptura ezitantă de trecutul său comunist, România a avut parte de o perioadă de turbulenţe politice şi o luptă continuă între elitele vechi şi cele noi, notează organizaţia nonguvernamentală americană Freedom House în raportul "Naţiuni în tranziţie 2010", potrivit căruia criza economică şi tensiunile politice au dus la deteriorarea stării democraţiei române. 

După opt ani de creştere economică robustă, în 2009, criza economică globală a pus guvernul în faţa unei provocări: aceea de a demonstra capacitatea României de a se adapta la circumstanţe economice noi, mai dure, pe fondul tensiunilor politice şi unei coaliţii de guvernare instabile. Recesiunea economică a contribuit şi la deteriorarea standardelor profesionale în sectorul media.

În raportul Freedom House au fost analizaţi şapte indicatori: corupţia, guvernarea democratică naţională, procesul electoral, guvernarea democratică locală, sistemul judiciar, presa independentă şi societatea civilă. În urma analizei celor şapte indicatori, Freedom House arată că ratingul obţinut de România s-a diminuat, iar statul român nu a înregistrând progrese la niciunul dintre aceste puncte.

1. Corupţia

Ratingul rămâne la 4,00

Agenţiile anticorupţie au fost active în 2009. Pentru prima dată, Parlamentul a convenit să facă publice documente despre membrii săi care au fost acuzaţi de infracţiuni. DNA a lansat anchete împotriva unui ministru apropiat de preşedintele Băsescu, punând capăt anilor de speculaţii legate de imunitatea partidului preşedintelui, notează Freedom House.

2. Guvernarea democratică naţională

Ratingul României în ceea ce priveşte guvernarea democratică s-a deteriorat de la 3,75 la 4,00, pe o scară de la 1,00 la 7,00 (cel mai slab rating).

Guvernul a convenit, în mai, asupra unori serii de reforme şi a unei reduceri drastice a cheltuielilor în sistemul public, pentru a primi împrumutul FMI şi UE, dar eforturile de reformă au fost blocate de prăbuşirea guvernului şi de alegerile prezidenţiale turbulente din toamnă. Tensiunile politice au fost exacerbate de abuzul de putere al guvernului, care a emis un număr neobişnuit de mare de ordonanţe de urgenţă şi care a cerut Curţii Constituţionale să decidă în probleme politice, se precizează în raport.

3. Procesul electoral

Înregistrează un rating în scădere de la 2,50 la 2,75, din cauza fraudei, manipulării, acoperirii mediatice subiective şi managementului electoral deficitar.

Pe lângă o prezenţă extrem de scăzută la vot, au existat dovezi serioase de fraude şi manipulare. Autoritatea electorală permanentă, organism nou creat şi independent, s-a dovedit ineficientă. Observatorii internaţionali au considerat că procesul electoral a fost corect şi conform standardelor internaţionale. Însă, observatorii locali şi internaţionali au subliniat subiectivitatea presei, ce a contribuit în cel mai turbulent proces electoral din istoria post-tranziţie a României, potrivit raportului.

4. Guvernarea democratică locală

Ratingul rămâne la 3,00, din cauza lipsei unor reforme pozitive.

Anul trecut, reformele din guvernarea democratică locală au stagnat, din cauza luptelor politice interne. Guvernul central a subminat autonomia locală impunând condiţii nefavorabile pentru transferurile financiare menite iniţial să apere bugetele locale de problemele financiare. Colapsul coaliţiei de guvernare a dus la două runde de "curăţare" în rândul funcţionarilor publici din birocraţiile locale, demonstrând natura extrem de politizată a acestor poziţii.

5. Sistemul judiciar

Ratingul rămâne la 4,00.

Legislativul a adoptat un nou Cod civil şi penal pentru a îndeplini cerinţele UE. Pe de altă parte, judecătorii au intrat în grevă, cerând salarii mai mari, şi au luat  decizii care îi favorizau din punct de vedere financiar.

6. Presa independentă

Din cauza standardelor profesionale în scădere şi a ingerinţei politice, presa română independentă are un rating în scădere, de la 3,75 la 4,00

Presa din România a avut investigaţii anticorupţie impresionante în 2009. Cu toate acestea, criza financiară şi conflictele dintre preşedinte şi presă au dus la politizarea mass mediei. CNA-ul a avut mai multe tentative de a păzi standardele media. O iniţiativă de reformare în televiziunea publică şi posturilor de radio publice a fost blocată de Parlament, în timp ce 22 de jurnalişti au semnat o scrisoare adresată preşedintelui televiztiunii publice, cerând să se pună capăt leadership-ului neprofesional şi lipsit de etică.

7. Societatea civilă

Din cauza persistenţei presiunilor economice şi politice asupra societăţii civile, ratingul rămâne 2,50

În 2009, societatea cvivilă din România, mai ales grupurile anticorupţie, au continuat campaniile bune. Din păcate, partidele au continuat să creeze grupuri alternative pentru uzurparea influenţei şi a societăţilor civile independente.