Puterea creierului

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Am intrat deja în 2018, un an cu o mare însemnătate istorică pentru România. „Puterea creierului în folosul ţării“ ar trebui să fie deviza şi strategia dezvoltării României pentru următorii zeci de ani! Puterea creierului (puterea minţii) ar trebui să fie garanţia eficientă şi competentă a beneficiilor economice şi sociale pe termen mediu şi lung în ţara noastră.

Ţările cele mai dezvoltate economic înţeleg foarte bine că măsura tuturor lucrurilor sunt oamenii prin „puterea creierului“ concretizată prin eficienţă, competenţă profesională şi ambiţia lucrului bine făcut. Astfel, „puterea politica“ din ţările dezvoltate economic acordă o maximă importanţă pentru  „puterea creierului“. Dovada este faptul că se asigură prioritar finanţare şi investiţie în cercetare şi în inovaţie cu scopul de a se genera cunoaştere, produse şi tehnologii noi cu mare impact comercial, noi locuri de muncă de înaltă calificare, creştere economică şi prosperitate. Această strategie este bine justificată dacă se iau în calcul rezultatele proiectelor de cercetare cu mare impact economic şi social care se aplică în beneficiul ţărilor dezvoltate.  

Din păcate la noi în ţară cei mai buni au luat calea emigraţiei. De aceea puterea politica ar trebui să aibă o prioritate strategică majoră, bazată pe programe competente şi eficiente, prin care tinerii români, după studii strălucite în străinătate, să fie motivaţi să producă un impact benefic pentru ţară prin ştiinţă, competenţă şi eficienţă dobîndite în afara ţării. Ideal ar fi să fie motivaţi să revină pe meleagurile noastre (temporar sau definitiv) cât mai mulţi tineri din diaspora ştiinţifică activă în străinătate. Din păcate, majoritatea au plecat din ţară fiindcă s-au născut într-o lume fundamental diferită de aspiraţiile lor! Totuşi, vestea bună este că dacă Ţara natală ar dori să-i caute, ei învaţă sau lucrează în spaţiul unor ţări dezvoltate având cariere profesionale performante în tehnologii competitive. Cam toţi cei plecaţi din ţară sunt  bine poziţionaţi în domeniile lor de activitate şi interacţionează (de un interval de timp deja considerabil) cu profesionişti internaţionali de mare calibru. Tocmai aceasta mă îndeamnă să scriu acest articol deoarece cred într-un potenţial major de progres pentru România. Trebuie doar să se poată asigura colaborări realiste şi atractive pentru tinerii din diaspora ştiinţifică.

Se pot da exemple de ţări ca Italia, Cehia, Danemarca, Luxemburg etc., care au rezultate excelente în motivarea tinerilor prin proiecte internaţionale finanţate de UE ca să revină în ţară după studii şi experienţă profesională în străinătate. Într-adevăr, „fuga creierelor-brain drain“ este o problemă actuală care afectează aproape toate ţările Europene. Majoritatea ţărilor UE sunt afectate de „fuga creierelor“ îndeosebi prin emigrarea creierelor în SUA pentru studii strălucite la universităţi prestigioase. Academia Română estimează că în prezent sunt aproximativ 15.000 de cercetători români în diaspora. Motivarea tinerilor cu înaltă calificare din diaspora poate fi un concept strategic nu numai adecvat, dar şi foarte eficient deoarece România ar putea beneficia de „puterea creierului“ unor minţi competente şi eficiente în propulsarea ştiinţifică, tehnologică şi economică a ţării noastre.

Este o provocare inevitabilă şi o terapeutică general valabilă pentru „fuga creierelor“. Pe scurt, este un model sau o reţetă credibilă prin care „puterea creierului“ cât mai multor cercetători din diaspora să fie pusă în slujba poporului român printr-o motivare eficientă şi inteligentă. Însă în logica realităţii din ţara noastră în momentul de faţă, pentru ca România să poată beneficia de „puterea creierului“ unor cercetători români din diaspora cea mai viabilă soluţie ar fi prin colaborări de la distanţă (prin Internet)  prin prestaţii fie ca specialişti fie ca experţi independenţi. Concret, se pot face  contracte individuale (temporare şi legale) cu cercetători români activi în străinătate, cu plata unor onorarii pentru numărul zilelor de muncă. Beneficiile obţinute prin impactul ştiinţific, tehnologic, economic şi social deschis unor astfel de colaborări cu diaspora ştiinţifică ar putea fi imense. Progresul tehnologic şi prosperitatea economică se produc ca urmare a lansării unor proiecte radical inovatoare, cu o mare provocare ştiinţifică şi tehnologică în industriile digitale cheie (micro şi nano-electronică, microsisteme, fotonică, robotică, software încorporat în noile tehnologii etc.). Inovaţia şi progresul tehnologic sunt ingredientele de bază ale unor proiecte (finanţate de UE) care pot contribui imens la propulsarea creşterii numărului locurilor de muncă cu o înaltă calificare şi a creşterii economice.

Un alt exemplu de colaborare fructuoasă cu diaspora ştiinţifică cu mare impact economic şi social poate fi evaluarea independentă, imparţială, obiectivă şi fără conflicte de interese a unor proiecte importante (cu recomandări pentru îmbunătăţirea calităţii acestora). Aş exemplifica prin sistemul de informatică medicală „Cardul naţional de asigurări de sănătate“ (un exemplu relevant deoarece în străinătate sunt mulţi specialişti în IT şi în medicină). Recomandările unor specialişti, după o evaluare credibilă a acestui proiect, ar fi evitat numeroasele şi încă frecventele neplăceri create atât medicilor, cât şi pacienţilor de pe întreg cuprinsul ţării. Mai exact, considerând numărul mare de medici/unităţi medicale care accesează simultan sistemul informatic, sarcina computaţională a acestuia este foarte mare; deşi Internetul din România este foarte rapid, ca sistemul să nu se blocheze frecvent este nevoie de o procesare paralelă a informaţiei prin distribuirea procesării datelor pe un număr adecvat de servere. Mai mult, oameni cu boli cronice (diabet, cancer, boli cardiovasculare etc.), suferinzi şi în vârstă, trebuie să se deplaseze zeci de km până la cabinetul medicului pentru o simplă reţetă. De aceea, cardul de sănătate ar trebui să poată fi folosit la emiterea securizată a unor reţete prin Internet (sub controlul medicului). Aşa cum se poate plăti un bilet de avion cu un card bancar.

Calculele pot arăta avantajele financiare mult mai mari comparativ cu micile cheltuieli pentru plata onorariilor unor  cercetători români activi în străinătate. Sunt convins că mulţi cercetători români din diaspora ar accepta (în condiţiile descrise) să evalueze anonim, competent şi imparţial diverse proiecte de mare importanţă economică, de sănătate, educaţională şi socială pentru România. Pentru aceasta ar trebui creată (sau adaptată) o platformă IT&C securizată cu o bază de date în care să se înscrie cercetătorii din diaspora interesaţi de colaborarea cu instituţii din ţară, pentru semnarea electronică a contractelor individuale de colaborare şi prin care să se faciliteze lucrul de la distanţă.

Aşadar, la început de an 2018, am încercat succint să arăt că România ar putea beneficia pe termen mediu şi lung (până nu e prea târziu) de o avuţie incalculabilă – „puterea creierului“ unui număr mare de cercetători români, activi în străinătate. Tehnologiile informatice actuale sunt adecvate pentru lucrul de la distanţă şi ar trebui profitat de această facilitate sigură şi aproape gratuită. De aceea, consider că merită reflectat asupra întrebării: cum ar trebui să fie stimulaţi un număr cât mai mare de cercetători români competenţi şi eficienţi din  diaspora pentru a fi atraşi în colaborări prin care să se producă beneficii pentru ţara noastră?

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite