Presedintele Fundatiei Romania de Maine, Rectorul Universitatii Spiru Haret,

postului de radio B.B.C.

A.B. - Mai intai, as dori sa multumesc Postului de radio BBC pentru initiativa de a asculta si punctul nostru de vedere in legatura cu aceasta vestita cifra de scolarizare. Dupa parerea mea, este o mare exagerare. Eu as fi fost foarte multumit si as fi dorit sa aud un punct de vedere al doamnei ministru si al domnului presedinte Mihailescu in legatura cu standardele si criteriile pe care nu le indeplineste Universitatea Spiru Haret. Sunt foarte multe criterii si standarde si as putea spune ca, prin respectarea lor, se manifesta o mare exigenta fata de calitatea invatamantului. Problema cifrei de scolarizare este, dupa parerea mea, o problema artificiala. In primul rand, ea nu are un suport legal pentru invatamantul particular. Nu este prevazuta in nici o lege. Exista legi si exista prevederi numai pentru cifra de scolarizare de la invatamantul de stat. Asa este cazul si cu ultima lege, din 2001, cu privire la cifra de scolarizare in invatamantul de stat cu taxa. Este o lege speciala. Putea fi acolo si un alineat, daca nu un articol, in legatura cu cifra de scolarizare in invatamantul superior particular. Nu exista, insa, asa ceva. Legea invatamantului, republicata, are 2 articole, referitoare la obligatia ministerului de a stabili cifrele de scolarizare pentru invatamantul de stat si de a le da publicitatii. Si acest lucru nu e intamplator. Cifra de scolarizare depinde de buget. Statul nu poate sustine financiar decat o anumita cifra de scolarizare, nu o poate depasi, datorita bugetului alocat. E incorsetat de buget, nu sunt bani. Nu acelasi lucru se poate spune despre invatamantul particular. De fapt, este un principiu general, care se aplica nu numai invatamantului particular, ci este valabil pentru industrie, pentru orice intreprindere particulara, pentru institutiile de cultura, pentru institutele de cercetare stiintifica etc., care se bazeaza pe proprietatea privata si isi stabilesc programele de productie, de activitate in functie de posibilitatile pe care le au. In ultima instanta, tot de buget, de bugetul propriu insa. Mai exista si altceva, pentru invatamant. Exista un drept fundamental al omului - dreptul la invatatura, care nu poate fi ingradit. Invatamantul particular a aparut ca o alternativa, pentru a satisface acest drept fundamental al omului. Oricare cetatean al Romaniei, care doreste sa invete, gaseste o solutie. La stat, de pilda, pentru invatamantul gratuit, cifra de scolarizare s-a micsorat foarte mult. De fapt, a devenit o problema sociala. In invatamantul de stat, dar si in cel particular nu se mai gasesc copii provenind din anumite categorii sociale, de tarani, de exemplu. Rep. - Si la dumneavoastra se regasesc in cei 30.000 de studenti? Cati sunt fii de tarani? A.B. - Nu sunt prea multi. De ce nu sunt prea multi? In primul rand, pentru ca invatamantul preuniversitar a ajuns intr-o situatie precara, datorita neglijentei din partea statului. Marea majoritate a taranilor nu are posibilitatea sa-si scolarizeze copiii pe bani. Singura posibilitate pe care le-o oferea statul era invatamantul gratuit. Rep. - Domnule Bondrea, sunteti o institutie destul de avuta in comparatie cu altele, dupa cum dumneavoastra insiva spuneti. De ce nu le dati burse copiilor de tarani sa vina sa studieze la dumneavoastra? A.B. - Sa stiti ca ne-am propus. Pe masura cresterii veniturilor noastre, ne-am propus sa acordam burse, in special fiilor de tarani, care au posibilitati limitate pentru a urma invatamant superior. Si o vom si face. Rep. - De ce n-ati facut-o pana acum? A.B. - N-am facut-o pana acum, pentru ca exista doar impresia ca Universitatea Spiru Haret are o mare avutie. Nu este asa. In primul rand, noi suntem o fundatie nonprofit. Eu trebuie sa asigur baza materiala, eu n-am mostenit si n-am primit de la stat nimic. Eu nu pot sa fac invatamant prin cinematografe, asa cum fac multe universitati. Nu pot sa fac invatamant improvizat. Eu am investit in baza materiala si in crearea de conditii civilizate peste 1.000 de miliarde de lei. Nu ma aflu la stadiul ca sa-mi pot permite sa spun ca am ajuns la nivelul cand pot renunta la investitii. Cei 30.000 de studenti de la Universitatea Spiru Haret invata in sedii proprii. Nu mai inchiriez spatii, nu mai depind de proprietari. O universitate cu pretentii nu poate sa-si desfasoare activitatea cu grija ca vine, maine, patronul si anuleaza contractul de inchiriere. Ce faci, in asemenea conditii, cu miile de studenti pe care te-ai angajat sa-i scolarizezi? Eu am creat conditii pentru cifra de scolarizare pe care o am in prezent, dar si pentru perspectiva. Eu am acordat atentie, de pilda, burselor de merit. Vreau sa-i stimulez pe cei care invata foarte bine. Am alocat, pentru acest an universitar, un miliard de lei pentru burse de merit, pentru copiii care au rezultate de varf, pentru ca sa-i stimulez si pe ceilalti studenti sa invete, sa stimulez concurenta intre ei, pentru a se prezenta cat mai bine. Rep. - Domnule Bondrea, spuneti ca ati investit 1.000 de miliarde lei in cladiri, in aparatura, in ceea ce se numeste dotare, logistica intr-un cuvant, camine, cantine s.a.m.d. De unde ati avut mia asta de miliarde? A.B. - Din venituri proprii. Rep. - Cum le-ati obtinut, cum le-ati realizat, daca sunteti o fundatie nonprofit? A.B. - Sunt o fundatie si o universitate nonprofit. Fundatia nu traieste numai din taxe. Fundatia are si alte venituri. In primul rand ca are 4 institute de cercetare, care-si desfasoara activitatea pe baza de contracte. Din aceste contracte, din tiparirea studiilor, lucrarilor, Fundatia a obtinut venituri de peste 50 miliarde lei. Fundatia are o editura proprie, o tipografie proprie, care tipareste indeosebi pentru necesitatile studentilor. Aproape toate cursurile sunt tiparite la tipografia Fundatiei. Dar se tiparesc si alte lucrari. Toate acestea aduc venituri. Rep. - De la 50 de miliarde pana la 1.000 de miliarde lei e un drum. Cum l-ati facut? A.B. - Recunosc ca cele mai multe venituri sunt din taxe. Dar pe masura crearii posibilitatii de a obtine alte venituri, din alte surse, scade ponderea taxelor in veniturile Fundatiei si ale Universitatii. Rep. - Bun. Cat sunt din taxe, procentual? A.B. - Procentual, cam 70% din venituri sunt din taxe. Rep. - Si 30% din ... Ca sa rezumamÃ