Povestea omului trimis să deschidă Televiziunea

Mihai Voicu, la 22 de ani de la Revoluţie

Mihai Voicu, primul om ajuns la Televiziunea naţională în 22 decembrie 1989, vorbeşte despre grupurile care s-au bătut pentru putere la Revoluţie.

Mihai Voicu este primul „revoluţionar" care a pătruns în sediul Televiziunii Române la 22 decembrie 1989, imediat după fuga lui Ceauşescu. În episodul trecut v-am prezentat trecutul tenebros al lui Voicu, de profesie pictor de firme, dar cu strânse legături în Securitate şi Miliţie. „Eu pot să fiu ofiţer de Securitate al statului român fără să fac parte din nicio unitate. Sau un cadru al securităţii divine", spune el, enigmatic. Deşi susţine că nu a fost trimis de nimeni la TVR, evidenţele îl contrazic flagrant.

Prezenţa lui Voicu la Televiziune, imediat după fuga lui Ceauşescu, deschide un nou câmp de cercetare: încercarea Securităţii de a controla Televiziunea în decembrie 1989. În timp ce Voicu îl aresta pe directorul TVR şi parlamenta cu angajaţii TVR să pornească emisia, Ion Caramitru, Mircea Dinescu, Sergiu Nicolaescu şi alţi câţiva revoluţionari apăreau deja în faţa camerelor de luat vederi. Voicu declară că nu se aştepta ca un alt grup să aibă acelaşi plan.

„Adevărul": Cum a început ziua de 22 decembrie 1989?

Mihai Voicu: M-am ras şi m-am aranjat. Ştiam ce urmează şi m-am gândit că dacă mor, să fiu ras. Am mers spre Sala Palatului. Era înconjurată de militari înarmaţi. În faţa Comitetului Central erau trupe de Securitate şi militari. Eu vociferam, incitam lumea. Auzim că s-a sinucis Milea. Securiştii în civil au început să zâmbească şi să împrăştie zvonuri. Deveniseră anticeauşişti peste noapte. Probabil că erau de la unităţile de dezinformare: „Trebuie să plece criminalul acesta, că a compromis şi Armata şi Securitatea şi Miliţia". Am văzut militari care au scos dintr-un tanc un steag cu stema decupată. Un colonel de Securitate în uniformă a spus: „Staţi pe loc, nu vă grăbiţi, nu vă obosiţi, că se rezolvă totul, dar nu cu violenţă". A apărut un elicopter care a împrăştiat manifeste: „Ţara e a mea şi voi muri cu ea de gât!". Am vorbit atunci cu Dan Iosif, că era în zonă. I-am spus că trebuie să mergem la TVR. Ceauşescu nu fugise încă. Au mai mers cu mine un bărbat pe nume Cherpec şi o fată. Am oprit un cetăţean cu o Dacie, care ne-a dus până la Piaţa Aviatorilor.

De ce la Televiziune? Cum v-a venit ideea asta?

Mi-am dat seama de multă vreme că Televiziunea e arma principală pentru răsturnarea lui Ceauşescu. Aveam un scenariu în cap, pe care voiam să-l urmez. Televiziunea era încercuită de trupe de Securitate cu arme în poziţie de tragere. Am intrat cu gândul să vorbesc cu directorul TVR. La punctul de control, un subofiţer de Securitate m-a întrebat cine sunt şi ce vreau. Am răspuns: „Sunt un cetăţean şi vreau să vorbesc cu directorul TVR". El a insistat: „Spuneţi-mi, sunteţi cumva cadru de-al nostru, de Securitate?". Şi atunci am minţit: „Domn'e, nu sunt cadru, sunt fost cadru. Cred că noi trebuie să luăm poziţie faţă de ce se întâmplă în ţară". Deci, m-am folosit de această minciună, că aş fi fost cadru de Securitate. A coborât locotenentul-major Mihai Diţiu, comandantul securităţii Televiziunii. I-am spus: „Ştiu în ce situaţie te afli, fii alături de popor!". M-a luat să discutăm la Corpul de gardă. Eu mă temeam că mă vor împuşca acolo: „Merg, dar vreau şi eu o garanţie". El: „Pe onoarea mea de ofiţer. Poftim pistolul dacă nu crezi". M-am convins şi i-am dat pistolul înapoi. Eu voiam o revoluţie de catifea. Le-am spus militarilor să-şi rupă însemnele de Securitate, că lumea făcea alergie la asta. Şi am cerut un pistol pentru autoapărare. Am primit un pistol Carpaţi.

Mihai Voicu, în prim-plan la Revoluţie Foto: captură tvr

Deci, aţi afirmat că aţi fost cadru al Securităţii.

Da, aşa mi-a venit atunci să mint şi să spun asta. Şi apoi mă striga lumea prin Televiziune „domnul colonel". Deşi eu nu eram colonel.

A fost filmat un dialog al dumneavoastră cu directorul TVR, Petre Constantin. Ce voiaţi de la el?

În curtea TVR l-am întâlnit pe directorul Petre Constantin. Venea de la CC, unde primise ordine de la Ceauşescu. L-am înhăţat de braţ. Zic: „Eu reprezint oamenii care au fost la Baricadă. Cer să deschideţi Televiziunea!". Zice: „Dar ce statut am, de arestat?". Zic: „De arestat, dar aveţi şanse să fiţi eliberat".

Cu ce putere să-l arestaţi?

Am vrut să fiu sigur că vom putea păstra ce am câştigat. Televiziunea am câştigat-o şi cu concursul unui segment din Securitate. Nu mi-am dat seama că vor intra în joc nişte forţe pe care nu le cunoşteam, conduse de Iliescu şi Militaru. Am vrut să atragem Armata de partea noastră, dar...

Aţi spus că aţi câştigat Televiziunea şi cu concursul unui segment al Securităţii. Detaliaţi!

Da. După ce am vorbit cu directorul Televiziunii, am coborât în curte să le vorbesc oamenilor care se strânseseră. Cel care mi-a pus microfonul în curtea TVR era ofiţer de Securitate. Mircea Toader, un băiat cu care am colaborat foarte bine şi care a fost cu inima aproape de popor.
În timp ce încercam să ne organizăm, a venit acest grup condus de Ion Iliescu. Nu ştiu dacă erau sau nu îndreptăţiţi să confişte lupta poporului român. Emisia a fost deschisă fără ca eu să ştiu. Am simţit că lucrurile scapă de sub control. Am văzut că apar alte curente în TVR şi că lucrurile se îndreaptă spre altceva. Am zis că vine haosul. Au început acte de diversiune. Au intrat în joc nişte tipi care ştiau ce înseamnă manipularea şi intoxicarea.

La microfon, în curtea TVR, aţi spus: „Încă în ţară se trage". De unde ştiaţi asta din moment ce la Sibiu începuse să se tragă cam în acelaşi timp în care o spuneaţi?

Daţi-mi voie! Eu pot să fiu ofiţer de Securitate al statului român fără să fac parte din nicio unitate. Sau un cadru al securităţii divine. Am fost un ofiţer sub propria acoperire. Nu am acest drept, să protejez poporul? De unde ştiam? De la Dumnezeu! La TVR am considerat că lumea îmi dă importanţă şi că îmi revine un rol.

"Mihai Voicu şi-a făcut apariţia frumos îmbrăcat, se mişca prin Televiziune, de parcă ştia, de parcă avea o misiune. Părea singurul care îşi păstrase calmul în acel vacarm.''
Dumitru Graur
martor ocular la Revoluţia de la TVR

„Petre Roman a forţat uşa şi a spus: «Eu sunt doctor, domnule!»"

Cum aţi interacţionat cu Iliescu, Militaru, Roman?

Să vă spun cu Petre Roman. Am ajuns şi eu în Studioul 5 când deja se emitea de mult. Acolo era Mihai Lupoi. Nu ştiam că e dezertor. L-am pus la uşă să păzească să nu mai intre nimeni. Eu aşteptam să-mi revin puţin şi să mă gândesc ce pas să mai fac. La un moment dat a forţat uşa Petre Roman cu generalii Voinea şi Chiţac, cu Mihai Montanu, Cazimir Ionescu şi avocatul Bogdan Ionescu. Bogdan Ionescu stătea lângă blocul meu, iar Cazimir chiar în bloc cu mine, la un moment dat chiar m-a strigat „vecine, vecine". Când au intrat ei în Studioul 5, eu tocmai spuneam că avem nevoie de doctori acolo, că simţeam că va începe scandalul. În momentul ăla a forţat uşa Petre Roman şi a spus: „Eu sunt doctor, domnule". Idiotul din mine zice: „Vino încoace doctore! ". Aşa a intrat Petre Roman în direct din Studioul 5.

Aţi simţit că încearcă cineva să vă marginalizeze?

Eu am fost în Studioul 5, manipulat, am fost dus în Studioul 5, nu în 4, unde se întâlnea gaşca. Eu nu eram în cărţi. Mai mult, Felicia Meleşcanu mă invita să beau o cafea, că ea a sesizat că sunt foarte obosit, să-mi revin, vezi Doamne. Adică să mă ţină în loc, să nu mai acţionez. Am simţit că sunt alţii mai deştepţi decât mine şi că au o forţă în spate. N-aveam forţe să lupt cu ei. Ce puteam să fac? Să-i împuşc. Şi ce rezolvam?

Credeţi că ziariştii din TVR au ştiut cine trebuie să ia puterea?

Cred că dintre lucrătorii TVR au fost contactaţi şi puşi în gardă cu ce urma să se întâmple. Regizorul Constantin Vaeni a spus înainte de începerea emisiei: „Să facem o tribună în curtea TVR unde să punem flori şi să se şi vorbească de acolo!". Pentru ce voiau să facă tribuna? Pentru că la ora 14.00, conform planului, Iliescu trebuia să vină la TVR şi să ia cuvântul nu din studio, ci din curte, bazându-se pe faptul că acolo vor fi mase de oameni. Iar imaginile vor fi preluate de Televiziune şi populaţia să vadă că Iliescu este susţinut de mase. Aici au lucrat nişte scenarişti. Eu veneam din altă zonă, iar microfonul Televiziunii trebuia deschis numai pentru cine trebuia.

Când aţi plecat din Televiziune?

Am rămas în TVR până în 25 decembrie. Atunci ne-au luat armele şi ne-au trimis acasă. N-am mai apărut în faţa camerelor. Mi s-a interzis. O singură dată am plecat din TVR, în seara de 22 decembrie, să-mi iau medicamentele de ulcer - Tagamet. Aveam un prieten la Ambasada Turciei şi mi le aducea din America.

Şi ce aţi făcut în TVR până pe 25 decembrie?

Pe 23 l-am găsit în Corpul de gardă pe un fost ofiţer de Securitate, handbalistul Dan Marin, prezentat drept terorist. Dan Marin era legat cu sârmă de picioare şi de mâini, cu sânge închegat pe  faţă. Militarii voiau să-l scoată şi să-l împuşte. I-am oprit: „Bă, e o convenţie la Geneva! N-aveţi dreptul". „Îl împuşcăm, dă-l în p... mă-sii". Eu: „Nu, nu". Se termină Revoluţia, Dan Marin ajunge ofiţer de Contrainformaţii în SRI, cu grad de general şi eu ajung fără serviciu. Şi a spus el o chestie care m-a deranjat: „În acele momente, în TVR, toate ostilităţile erau conduse de un colonel, Voicu".  Nu era mai bine să-l fi lăsat să moară? 

"Cred că dintre lucrătorii TVR au fost contactaţi şi puşi în gardă cu ce urma să se întâmple.''
Mihai Voicu revoluţionar

Mărieş, greva foamei pentru privilegii

Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei „21 decembrie 1989", a intrat din nou în greva foamei, începând de ieri. Acesta este scandalizat de faptul că „luptătorii remarcaţi" în Revoluţie ar putea rămâne fără indemnizaţii de la 1 ianuarie 2012, după ce Camera Deputaţilor a votat o lege care prevede acest lucru. Legea a fost contestată la Curtea Constituţională. Mărieş e la a patra grevă a foamei. Dacă până acum a făcut greva foamei pentru aflarea adevărului despre Revoluţie, de această dată Mărieş apără privilegiile miilor de „luptători remarcaţi", între care se află numeroşi impostori.

Nu rataţi! Apare cartea „Teroriştii printre noi"

Mâine la ora 13.00 se lansează, la Târgul de Carte „Gaudeamus", care are loc la complexul Romexpo, în Bucureşti, volumul „Teroriştii printre noi". Cartea vine în continuarea succeselor înregistrate de Editura Adevărul cu „Sfârşitul Ceauşeştilor" şi „Crimele Revoluţiei". Cartea costă 15 lei şi are patru autori: Grigore Cartianu, Cristian Delcea, Mihai Voinea şi Andrei Crăciun.