Pagina cititorului

Elena Ignat

„Este un ziar care informează corect şi obiectiv cititorii, iar articolele mi se par bine documentate şi realizate. Citesc cu predilecţie articolele referitoare la educaţie, un domeniu care mă vizează în mod direct, dar şi alte articole din paginile de comunitate, cultură, politică", a mărturisit profesoara Elena Ignat.

„Cititorii sunt informaţi obiectiv"

 Aceasta a ţinut să ne împărtăşească pasiunea sa pentru cărţi: „Am achiziţionat colecţia Jules Verne pentru îmbogăţirea bibliotecii personale, dar şi pentru condiţiile grafice deosebite. Consider că aceste cărţi reprezintă o parte din patrimoniul spiritual al familiei, care cu siguranţă va fi moştenit şi va fi spre folosul generaţiilor care vor urma", a mai spus Elena Ignat.

Proprietatea intelectuală

De la intelectuali, cu toţii ne aşteptăm parcă să fie ceva mai idealişti, mai puţin egoişti decât ceilalţi. Să producă idei şi soluţii economico - sociale într-un mod mai dezinteresat. Din inimă. Din patriotism (sau umanitarism, în condiţiile globalizării actuale). Ei, cei hărăziţi cu gândire superioară, să nu se sfiască în a-şi folosi talenul cu care au fost înzestraţi.

Vechiul regim de dinainte de '89 a avut „grijă" să creeze un adânc clivaj între „cei ce muncesc" şi cei care „doar gândesc". „Noi muncim, nu gândim!" a fost un celebru slogan, rămas la modă şi în perioada postdecembristă. Se vorbea, nu întotdeauna cu tact social, despre „sfera productivă" şi cea care „nu producea venit naţional", dihotomie care avea menirea de a-i face pe cei din urmă a se crede un fel de clasă întreţinută de către proletariat (clasa conducătoare odată).

Proprietatea intelectuală nu e foarte preţuită în România actuală. Ideile zboară foarte uşor, încât s-ar putea repede să-ţi fie furate. Constituţiei îi este mai usor să garanteze averi palpabile, nete. Despre idei, cum spuneam, ele nu sunt valorificate îndeajuns la noi acasă - poate uneori sunt prea avangardiste -, astfel ele ajung să se transpună practic pe alte meleaguri. Cel mai adesea, creativitatea multor genii, în ultimul secol şi jumătate, şi-a găsit tărâm fertil în „lumea nouă", peste ocean, unde economia americană s-a sprijinit pe înţelepciune.Trebuie să înţelegem că sclipirile inteligenţei umane trebuie răsplătite. Cercetarea şi creativitatea necesită investiţii şi o bună motivaţie. Să dăm autorilor drepturile ce li se cuvin, să recunoaştem bunele invenţii româneşti! Florin Nechiti