Notele de la BAC nu se justifică - Analiză stiinţifică pe baza "Clopotului lui Gauss"

Notele mari la Bacalareat arată că examenul nu a fost aşa de corect cum a spus Ministerul Educaţiei, arată o analiză a Asociaţiei pentru Educaţie şi Cercetare.

Citeşte şi:

Mai bine educatoare acasă decât învăţătoare navetistă

Ştefan Vlaston, preşedintele Edu-Cer, arată că la un calcul simplu, rezultatele de la Bacalaureat 2010 demontrează că examenul a fost incorect şi relevă o eterogenizare a populaţiei şcolare.

“Absenţa notelor de la proba de sport şi de la probele orale n-au mai permis însă “trecerea” uşoară peste baremul minim de 6, astfel încât un procent de 7% dintre candidaţi au căzut, deşi aveau note peste 5 la toate probele. Adăugat la procentul de 69% de promovaţi de anul acesta, rezultă un porcent foarte apropiat de cel din anii trecuţi, 76-79%”, explică Ştefan Vlaston.

Specialistul susţine că un procent de 43% din totalitatea notelor obţinute la Bac sunt mari, între 7 şi 10. Acest lucru nu verifică Clopotul lui Gauss, mijlocul prin care poate fi verificat cu uşurinţă modul în care s-a desfăşurat examenul. În loc să iasă cu o singură “cocoaşă”, Clopotul lui Gauss a ieşit cu două. Ştefan Vlaston analizează şi modul în care notele diferă în diversele judeţe.

Cunoscutîn matematică ca legea normală a repartiţiei, Clopotul lui Gauss  este un grafic (în forma de clopot)  şi funcţionează numai când lucrurile se desfăşoară în mod natural.

„Cum pot fi explicate diferenţele de până la 40 de puncte procentuale, între procentele de promovare ale judeţelor „fruntaşe” -Suceava, Constanţa, Mehedinţi, Hunedoara, Caraş-Severin, Bihor şi cele ale „codaşelor” -Ialomiţa, Galaţi, Dâmboviţa, Călăraşi?”, se întreabă Vlaston în analiza sa. Răspunsul este că în judeţele „fruntaşe” s-a instaurat o cultură a fraudei. În schimb, în judeţele codaşe nu s-a amorsat un sistem organizat de promovarea ilegală a examenului.

În privinţa admiterii la liceu, Ştefan Vlaston susţine că profilurile la care absolvenţii de clasa a VIII-a au fost admişi nu au legătură cu piaţa muncii. „În filiera teoretică au fost oferite aproape 60% locuri pentru un procent de joburi în piaţa muncii de circa 10-15%, iar în filiera tehnologică circa 35% locuri, pentru un procent de joburi în piaţa muncii de 80-85%”, arată Vlaston.

Expertul a ales pentru analiză liceele bucureştene pentru că lotul de elevi a fost suficient de mare pentru a a verifica legile statisticii. Prima concluzie la care ajunge specialistul este că distribuţia corectă a notelor cuprinse între 8 şi 10 ar fi trebuit să fie de aproximativ de aproximativ 16% din totalitatea notelor, şi nu de 73% cât a fost la Bucureşti.

 „Explicaţia acestei stări de fapt e simplă. Notele de la tezele unice şi mediile din clasele 5-8 compun media de admitere la liceu şi din dorinta de a accede la licee cât mai bune, părinţii şi elevii pun o presiune extraordinară pe profesori, astfel încât mediile să fie cât mai mari. Nu contează că mai târziu elevii constată ca nu fac faţă la pretenţiile de la liceele foarte bune”, mai spune Vlaston.