Minicentrala nucleară, soluţie pentru case

Minicentrala nucleară, soluţie pentru case

Minicentrala nucleară, soluţie pentru case

Doi cercetători români din SUA au creat un material din nanotuburi de carbon folosit în construcţia unor reactoare nucleare de mici dimensiuni. Acestea pot alimenta cu energie până la 20.000 de locuinţe. Compania americană Hyperion a cumpărat dreptul de a produce centrale nucleare de mici dimensiuni. Acestea pot alimenta 20.000 de case şi funcţionează zece ani.


O microcentrală nucleară, concepută de oamenii de ştiinţă din Los Alamos, va intra în producţie de serie în cel mult cinci ani şi va putea asigura energia electrică necesară unui întreg cartier.

Specialiştii laboratoarelor guvernamentale americane care au proiectat-o spun că, iniţial, această microcentrală a fost concepută pentru a deservi unor unităţi militare detaşate în zone neelectrificate, dar cum între timp s-au inventat materiale care o fac mult mai sigură, ea poate fi acum folosită şi de către civili.

Reactoarele în miniatură vor fi sigilate din fabricaţie şi nu vor conţine material nuclear care ar putea fi folosit pentru dezvoltarea armelor, nu au piese detaşabile şi vor fi aproape imposibil de furat, pentru că vor fi încastrate în beton şi îngropate sub pământ.

Costă extrem de puţin

Centrala nucleară de cartier va costa numai 25 de milioane de dolari. Dacă ea va deservi măcar 10.000 de locuinţe, pentru fiecare casă vor reveni de plată doar 2.500 de dolari la instalare.

În plus, cum reactoarele trebuie să fie realimentate o dată la 7-10 ani, în tot acest timp curentul va fi gratuit pentru investitori şi, dacă ei nu vor putea consuma întreaga “producţie”, microcentrala le va aduce şi bani, prin vânzarea surplusului către reţeaua naţională.

Guvernul american a acordat licenţa pentru această tehnologie firmei Hyperion, o companie cu sediul în New Mexico. Directorul ei executiv, John Deal, spune că între 2013 şi 2023 se vor produce cel puţin 4.000 de unităţi.

Deal susţine că deja are mai mult de 100 de comenzi, majoritatea provenind din industria petrolieră şi de electricitate, dar compania spune că cele mai mari comenzi vor veni din ţările în curs de dezvoltare şi din partea comunităţilor izolate.

Primele comenzi ferme au venit de la TES, o companie cehă din domeniul infrastructurii, specializată în hidrocentrale şi centrale electrice. „Au comandat şase unităţi şi s-au arătat interesaţi de încă 12. Suntem foarte siguri de capacitatea lor de plată“, spune Deal.

Proiectul, probat o jumătate de secol

Reactorul este realizat pe baza unui material care s-a dovedit a fi sigur chiar şi atunci când a fost utilizat de studenţi. “Nefiind piese detaşabile, un incident de tip Cernobîl este imposibil“, explică specialiştii de la Los Alamos.

Centrala va avea forma unui cilindru cu diametru de trei metri şi înalt de maximum 2,5 metri şi va fi sigură precum o baterie, spun experţii de la Hyperion. Ea va putea fi transportată cu vaporul, cu trenul sau doar cu un simplu camion şi va fi instalată de specialişti într-un cub de beton îngropat în apropierea locuinţelor. Pentru că nu are părţi în mişcare, nu există riscul de a se ajunge în faza “supercritică”, nu se va topi nimic şi nu vor exista scurgeri cu pericol radioactiv.

Doi români, pionieri ai noii tehnologii

De altfel, materialul radioactiv folosit este atât de puţin şi atât de “slab” încât, chiar dacă nişte specialişti s-ar obosi să spargă aceste containere, ceea ce ar obţine ar fi un ghem de material radioactiv cam cât o minge de baseball, ce nu poate servi pentru producerea de arme nucleare.

Din acest motiv, “viaţa” centralei este doar de aproximativ zece ani, iar deşeul radioactiv poate fi ţinut într-un pumn şi va fi uşor de reciclat.

Liviu Popa-Simil, un inginer fizician român care a lucrat în laboratoarele Los Alamos, împreună cu profesorul de fizică Claudiu Muntele, de la Universitatea A&M din Alabama, au reuşit să creeze un nanomaterial special, deosebit de util pentru construcţia acestei centrale. Materialul e capabil să absoarbă particulele cuantice emise de materialele radioactive şi să le „epuizeze“ de energie, obligându-le să genereze curent electric. 

Anunţul invenţiei lor a apărut pe 27 martie 2008 în „New Scientist“ şi a fost considerat o descoperire “de vârf”, care va revoluţiona lumea. Popa-Simil a declarat pentru „New Scientist“ că ţesătura din nanotuburi de carbon va fi utilizată pentru a extrage energia chiar şi din roci radioactive de mici dimensiuni, ceea ce va face ca noile centrale-baterii să aibă o viaţă extrem de lungă şi să fie absolut nepericuloase pentru om.

Baterii de 27 de Mw

Producătorii spun că fiecare modul va produce 27 de megawaţi şi centralele vor putea fi asamblate mai multe împreună, fiind legate şi de o turbină cu aburi, care va răci întreaga instalaţie şi va direcţiona aburul fierbinte spre caloriferele caselor din imediata apropiere.

Instalaţia este atât de sigură încât poate oferi electricitate şi instalaţiilor izolate de forare, precum cele din zonele arctice, neexistând pericolul iradierii lucrătorilor sau locuitorilor, chiar dacă bateria nu este îngropată. Compania Hyperion şi-a declarat intenţia de a oferi celor interesaţi garanţii suplimentare în ceea ce priveşte siguranţa în funcţionare.

Încălzire nucleară şi în România

Interesul pentru minicentralele nucleare este confirmat de solicitările primite deja de cei de la Hyperion. „Avem în prezent o listă de aşteptare de şase ani. Suntem în discuţii cu dezvoltatori renumiţi din Insulele Cayman, Panama şi Bahamas”, spune directorul Hyperion, John Deal.

Citând un comunicat de presă al companiei Hyperion, din august 2008,  jurnaliştii de la „The Observer” notau că prima comandă fermă a fost făcută de compania TES Group, care investeşte în sisteme de producere a energiei electrice în întreaga Europă Centrală şi de Est.

Compania cehă activează în domeniul infrastructurii şi este specializată în hidrocentrale şi în centrale electrice. „Au comandat şase unităţi şi s-au arătat interesaţi de alte 12. Suntem foarte siguri de capacitatea lor de plată”, declară John Deal, directorul companiei Hyperion, citat de „The Observer”.

Autorităţile Române nu au fost informate

Potrivit aceluiaşi articol, prima astfel de centrală ar putea fi amplasată, în următorii cinci ani, în România.

Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), la solicitarea NewsIn, a declarat imediat că nu a primit nicio solicitare pentru autorizarea minicentralei nucleare "de cartier". De asemenea, reprezentanţii CNCAN susţin că nu ştiu nimic despre acest proiect.