Mihai I a trântit uşa Casei de Hohenzollern

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Regele Mihai I a anunţat ruperea oficială a oricăror legături istorice cu Casa de Hohenzollern. Pe lângă legăturile dinastice, monarhul renunţă şi la fostele titluri obţinute prin alianţă. Disocierea de dinastia Hohenzollern s-a făcut cu scopul consolidării caracterului naţional al Casei Regale a României şi stingerea litigiilor cu casa princiară germană.

Regele Mihai I (90 de ani) a anunţat ieri, printr-un comunicat oficial, ruperea legăturilor istorice şi dinastice cu Casa de Hohenzollern şi renunţarea la titlurile „Hohenzollern-Sigmaringen". Monarhul a anunţat astfel că a ales să respecte decizia din 1921 a Regelui Ferdinand I de a conferi un caracter naţional şi independent Dinastiei şi Casei Regale a României.

Citiţi şi:

Regele Mihai I a rupt legăturile istorice şi dinastice cu Casa de Hohenzollern
Istoria conflictelor dintre Casa Regală a României şi Casa Princiară de Hohenzollern
VIDEO Alteţa Sa Regală Principesa Margareta a României:„Suntem pregătiţi pentru restaurarea monarhiei“

„Noi, Mihai I, în virtutea autorităţii noastre nedisputate ca şef al Casei Regale a României, luând în considerare decizia iubitului nostru bunic, Regele Ferdinand I, de a conferi un caracter naţional şi independent dinastiei şi Casei Noastre Regale, şi urmând datoria mea faţă de istorie şi faţă de urmaşii şi succesorii mei (...) fac cunoscut: Art. 1 Ruperea tuturor legăturilor istorice şi dinastice cu Casa de Hohenzollern", se arată în documentul regal semnat de Mihai I.

Renunţă şi la titlurile de Hohenzollern

În documentul citat, ce conţine trei articole, Regele Mihai I anunţă, pe lângă întreruperea tuturor legăturilor dintre Casa Regală a României şi Casa Princiară de Hohenzollern, şi renunţarea definitivă la numele de "Casa de Hohenzollern-Sigmaringen". "Casa Regală română va fi cunoscută de acum înainte numai sub numele de «Casa Regală a României»", se arată în primul articol al documentului.

De asemenea, membrii familiei regale a României renunţă, începând de ieri, la titlurile conferite de capii familiei princiare de Hohenzollern. „Începând cu data de 10 mai 2011, niciun membru al familiei regale a României nu va mai purta şi nu va mai avea dreptul să poarte sau să folo­sească vreun titlu conferit (ereditar sau ad personam) de orice şef al casei princiare de Hohenzollern.

Capul Casei Regale a României rămâne singura autoritate pentru aprobarea sau acceptarea oricărui titlu sau distincţie", se arată în articolul doi al documentului. Ultimul articol al documentului priveşte excluderea particulelor de „Hohenzollern", „de Hohenzollern-Sigmaringen" şi „de Hohenzollern-Veringen", în măsura în care se referă la oricare dintre membrii Casei Regale a României. „Normele Fundamentale ale Familiei Regale a României, amendate, vor fi transmise membrilor Familiei Regale a României", se mai arată în încheierea documentului citat.

„Au existat nişte procese în Germania..."

Avocatul Casei Regale a României, Adrian Vasiliu, a explicat pentru "Adevărul" care sunt motivele care stau în spatele deciziei luate de Mihai I. „Au existat nişte procese în Germania referitoare la numele de Hohezollern-Veringen, iar acum se lămureşte treaba. Toţi membrii Casei Regale a României au renunţat la aceste nume. Motivul este legat de faptul că, în Germania, un anume prinţ Karl de Hohenzollern a deschis nişte procese împotriva Casei Regale a României legat de faptul că principele Radu primise un titlu al Casei de Hohenzollern.

Titlul fusese retras, iar această situaţie urâtă a dus la o anumită răceală între aceste familii. Ca să se termine cu orice discuţie, Casa Regală a spus că este Casa Regală a României şi-atât, în baza decretului semnat de regele Ferdinand în 1921. Era foarte firesc ca decizia să fie comunicată de Ziua Regalităţii, 10 mai", susţine avocatul Vasiliu.

Explicaţia nu este însuşită şi de profesorul de Istorie Modernă din cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti, Ion Bulei. „Cred că adevăratul motiv nu a fost încă dezvăluit, dar nici nu cred că ar trebui să ne batem capul pentru că această  decizie de disociere de Casa de Hohenzollern nu are cum să afecteze acum", a declarat istoricul.

"Au existat nişte procese în Germania referitoare la numele de Hohezollern-Veringen, iar acum se lămureşte treaba. Toţi membrii Casei Regale au renunţat la aceste nume."
Adrian Vasiliu
avocatul Casei Regale a României

Patru generaţii de regi ai României

Pe lângă toate distrugerile provocate de Primul Război Mondial (1914-1918) au apărut şi o serie de disensiuni între capetele încoronate ale vremii. Motivul principal a fost acela că o serie de monarhi, respectând interesul şi voinţa statului pe care îl reprezentau la acel moment, au trecut peste legăturile de sânge şi au intrat în conflict împotriva cu unele state conduse de rude mai mult sau mai puţin apropiate.

Păstrând aspectul cronologic, în 1866, guvernul României a cerut Prinţului Karl Anton, şeful Casei Hohenzollern-Sigmaringen, ca al doilea fiu al său, Carol, să devină principe al tânărului stat român. Pe 10 mai 1866, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus jurământul de credinţă în faţa Parlamentului României. La început relaţiile între Casa Hohenzollern şi acesta au fost extrem de bune.

Pe acest fond Carol I a devenit o garanţie pentru investitorii germani ai vremii. Totuşi Carol I nu a avut urmaşi, singurul copil născut din mariajul său cu Regina Elisabeta a fost o fată, Măriuca, moartă la vârsta de 4 ani de scarlatină. Acesta a apelat la Casa din care provenea pentru ca dinastia regală românească să îşi păstreze apartenenţa la Hohenzollerni. Potrivit succesiunii din interiorul Casei, pe tronul românesc trebuia să urce Leopold, fratele mai mare al lui Carol I, însă acesta a renunţat în favoarea fiilor săi - în ordine Wilhelm, Ferdinand, Karol Anton. În 1886, printr-o scrisoare oficială, Wilhelm renunţa la drepturile succesorale, tronul României revenindu-i lui Ferdinand.

Îngheţul

Cât timp a trăit Regele Carol I, legăturile dintre regalitatea românească şi casa din care regii proveneau au fost foarte bune, însă începerea Primul Război Mondial avea să modifice această situaţie. România a rămas neutră în pofida dorinţei lui Carol I să intre în război de partea Germaniei. Tot în 1914, acesta a murit, iar coroana i-a revenit lui Ferdinand, care era căsătorit cu o descendentă a monarhiei britanice, Regina Maria, nepoată a Reginei Victoria a Marii Britanii.

Ferdinand a decis însă să intre în război împotriva Imperiului German, condus de Împăratul Wilhelm al II-lea şi  împotriva familiei sale, condusă la acel moment de fratele său mai mare Wilhelm (1864-1927). Pentru acest motiv a şi fost exclus din Casa de Hohenzollern împreună cu toţi urmaşii săi. Ulterior s-a revenit asupra deciziei şi urmaşii Regelui Mihai I au recăpătat titlul de Hohenzollern-Sigmaringen. Nu e singurul caz de monarh care a fost pus în postura să îşi renege originile.

Un caz mult mai cunoscut este cel al Regelui George al V-lea, din Marea Britanie, care în 1917 renunţă la titlul de Saxa-Coburg şi Gotha, moştenit de la prinţul consort al Reginei Victoria, Albert, şi îl schimbă în englezescul Windsor.

image
Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite