Lumea de langa noi

SUA solicita Bulgariei sa le puna la dispozitie patru baze militare Statele Unite ale Americii vor solicita Bulgariei sa puna la dispozitia fortelor lor armate patru baze militare, scrie in editia

SUA solicita Bulgariei sa le puna la dispozitie patru baze militare
Statele Unite ale Americii vor solicita Bulgariei sa puna la dispozitia fortelor lor armate patru baze militare, scrie in editia de miercuri cotidianul bulgar Dnevnik, citand declaratia ministrului bulgar adjunct al Apararii. Ilko Dimitrov. Oficialul bulgar conduce delegatia tarii sale participanta la Ohrid, in Macedonia, la consultarile bilaterale privitoare la posibila desfasurare de trupe americane in cateva baze de pe teritoriul Bulgariei. Bazele in discutie sunt Graf Ignatievo, Bezmer, Novo Selo si aeroportul civil de la Sarafovo, langa Burgas, pe litoralul Marii Negre, a precizat Ilko Dimitrov. Acesta a mai declarat ca Washingtonul este interesat sa detina si depozite militare in Bulgaria. Adjunctul lui Svinarov a mai precizat, pentru Dnevnik, ca delegatia americana a prezentat doua proiecte de acorduri, care vor fi supuse dezbaterii in parlamentul si guvernul de la Sofia.

Presedintele croat, Stipe Mesic, explica motivele anularii vizitei sale la Belgrad
Faptele istorice nu ar trebui sa constituie un obstacol in calea relatiilor intre Croatia si Uniunea Statala Serbia si Muntenegru, a declarat presedintele croat, Stipe Mesic, dupa decizia de a-si anula vizita programata la Belgrad, in semn de protest fata de o adunare a simpatizantilor cetnicilor in centrul Serbiei, organizata cu sprijinul autoritatilor sarbe. Mesic a subliniat insa ca realitatea istorica nu ar trebui falsificata, iar "aceia care au fost de partea fascismului, facand astfel referire la cetnici, nu au fost cu siguranta antifascisti". La inceputul saptamanii, presedintia croata a emis un comunicat in care arata ca, "dupa adunarea de duminica a cetnicilor, de la Ravna Gora, organizata cu sprijinul activ al autoritatilor sarbe si cu participarea unor membri proeminenti ai guvernului, presedintele Mesic apreciaza ca, in actualele circumstante, nu exista conditii pentru vizita sa programata in Serbia si Muntenegru in viitorul previzibil". La adunarea de la Ravna Gora, ministrul sarb de Externe, Vuk Draskovic, salutase decizia guvernului de a echivala statutul cetnicilor cu acela al partizanilor din al doilea razboi mondial, si a cerut reabilitarea deplina a cetnicilor.

Scandal in Cehia privind lagarul pentru tigani de la Lety
Pe terenul fostului lagar de la Lety (Cehia), unde in timpul celui de-al doilea razboi mondial au murit peste 300 de tigani, se afla astazi o ferma de porci. Parlamentul European solicita lichidarea ei, in schimb presedintele ceh, Vaclav Klaus, bagatelizeaza aceasta problema si semnificatia lagarului de la Lety, relateaza cotidianul polonez Gazeta Wyborcza. Lagarul de la Lety de langa Pisko (centrul Cehiei) a fost organizat de conducerea Protectoratului Cehiei si Moraviei in august 1940. Acolo erau trimise persoanele fara domiciliu stabil, in special tiganii. in total, in lagarul pazit de jandarmii cehi au ajuns 1.309 persoane, din care au pierit 326. Presedintele conservator Klaus a afirmat recent ca lagarul de la Lety a fost destinat la inceput persoanelor care nu voiau sa munceasca si, in afara de asta, nu a fost un "lagar de concentrare, asa cum intelege fiecare dintre noi acest termen, asa cum privim lagarele Auschwitz si Buchenwald". Aceste cuvinte au provocat reactia negativa a reprezentantilor tiganilor, dar si a politicienilor social-democrati din Cehia, care reprezinta forta principala a guvernului. "Pe baza lecturii documentelor pe care le-am avut la dispozitie, pot spune ca a fost un lagar. De acolo, oamenii erau trimisi in lagarele mortii", a recunoscut noul premier al Cehiei, Jiri Paroubek. Lagarul a fost organizat de cehi si resimt din aceasta cauza o datorie morala. De aceea am o alta atitudine decat dl. Klaus - a adaugat ministrul Culturii, Pavel Dostal.

Rusia si Estonia au semnat, dupa 10 ani, doua acorduri privind frontiera comuna
Rusia si Estonia au semnat, la Moscova, dupa 10 ani de negocieri, doua acorduri privind frontierele lor terestra si maritima, care stabilesc, de asemenea, si o parte a frontierei orientale a Uniunii Europene si a NATO cu Federatia Rusa. Documentele au fost semnate de seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov, si de omologul sau estonian, Urmas Paet, la incheierea intalnirii avute de cei doi ministri in capitala rusa. Acordul maritim se refera la Golful Finic si la Golful Narva. Semnarea celor doua acorduri si ratificarea lor de catre parlamentele de la Moscova si Tallinn urmeaza sa contribuie la facilitarea regimului de vize intre Rusia si UE si, totodata, la intarirea luptei impotriva migratiei clandestine. in afara de cele doua acorduri de frontiera, Estonia si Rusia urmeaza sa semneze la Moscova 20 de acorduri bilaterale de cooperare economica.