INTERVIU Profesorul Vasile Gheţău, Academia Română: „România are nevoie de redresarea natalităţii responsabile!”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Declinul demografic înregistrat în ultimii 25 de ani pune în pericol sustenabilitatea sistemului de pensii, susţin specialiştii, care adaugă că ţara noastră are nevoie de redresarea natalităţii responsabile.

Populaţia României, care a înregistrat un declin în ultimii 25 de ani, va continua să scadă pe cale naturală. La mijlocul secolului, ţara noastră ar putea ajunge la 16 milioane de locuitori dacă numărul mediu de copii aduşi pe lume de o femeie rămâne 1,3, cât este în momentul de faţă. Profesorul Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române a vorbit, într-un interviu pentru „Adevărul”, despre consecinţele declinului demografic, fenomen care poate fi întâlnit şi în alte state mai dezvoltate, cum sunt Germania, Italia sau Austria.

Adevărul: În ce măsură declinul demografic din ultimii 25 de ani va influenţa sustenabilitatea sistemului de pensii?

Profesorul Vasile Gheţău: Declinul demografic îşi va pune amprenta pe sistemul public de pensii atunci când populaţia în vârstă de muncă (20-64 ani) va fi compusă din generaţiile mici născute după anul 1989 şi care vor avea de susţinut economic o populaţie vârstnică (de 65 ani şi peste) numeroasă, provenită din generaţiile mari dinainte de anul 1989. În populaţia în vârstă de muncă au intrat deja primele generaţii născute după anul 1989 şi procesul se va amplifica continuu în viitor.

La 100 de persoane în vârstă de muncă revin astăzi 25 de persoane vârstnice şi vor fi 52 în anul 2050. Cum vor putea fi susţinute economic aceste persoane? Răspunsul nu  poate fi dat şi argumentat astăzi.   

Care este situaţia în România din punct de vedere al acestui declin, comparativ cu restul ţărilor europene? Ne încadrăm în aceeaşi tendinţă?

O fertilitate scăzută, de numai 1,3-1,5 copii la o femeie,  se înregistrează  şi în alte ţări europene, determinând recul al numărului populaţiei. În toate ţările ex-comuniste numărul populaţiei este în scădere prin deficit de naşteri şi, în multe dintre ele, prin migraţie externă negativă. Scădere naturală poate fi întâlnită şi în ţări dezvoltate, cazul Germaniei, Italiei şi Austriei, dar dimensiunea imigraţiei a fost şi este în aceste ţări mai marte decât scăderea naturală şi numărul populaţiei nu s-a diminuat. În populaţiile europene au survenit după anii 1960 schimbări majore în emanciparea femeii, participarea ei  la activitate economică în afara gospodăriei, prelungirea duratei studiilor, independenţă economică.

În ţările în care s-a creat echilibru şi compatibilitate între statutul femeii de persoană activă economic şi statutul de mamă, fertilitatea se menţine încă la valori relativ ridicate (Franţa, ţările scandinave, Regatul Unit). Europenii vor copii puţini, cărora să le poată asigura o bună calitate (ca sumă a investiţiilor făcute pentru copii). Pe de altă parte, s-au amplificat  preocupările orientate spre carieră profesională, consum şi confort exagerat, materialism, egoism şi indiferenţă. Ceea ce particularizează Românai în acest peisaj demografic european este  dimensiunea declinului în raport cu populaţia şi contribuţia de excepţie a migraţiei externe.

Care este prognosticul dumneavoastră pentru anii viitori?

Populaţia României va continua să scadă pe cale naturală iar dimensiunea acestei scăderi se va amplifica pe măsură ce copiii ţării vor proveni în proporţie crescândă de la generaţiile mici născute după anul 1989. Populaţia ar putea ajunge la mai puţin de 16 milioane locuitori la mijlocul secolului, dacă numărul mediu de copii aduşi pe lume de o femeie rămâne 1,3. Iar dacă migraţia externă va cunoaşte o recrudescenţă, prin schimbări importante în conjuncturi economice şi sociale naţionale, declinul va fi şi mai dramatic.

Ce măsuri ar putea fi luate pe termen mediu astfel încât natalitatea să fie stimulată?

Nu văd soluţii-miracol la o deteriorare întinsă pe lungimea unui sfert de secol. Fără redresarea fertilităţii nimic nu se poate schimba din evoluţiile care se conturează cu mare precizie. Iar o redresare a fertilităţii nu are şanse de realizare dacă nu vom şti şi nu vom analiza responsabil ce gândesc tinerele cupluri care au decis să nu aibă copii şi celelalte sute de mii de cupluri care au decis să aibă un singur copil. Ei  ne pot spune ce ar trebui întreprins. Preşedintele Klaus Johannis sublinia în platorma electorală care l-a adus la Cotroceni necesitatea redresării natalităţii responsabile. Da, de o astfel de natalitate are nevoia ţara.  

Societate



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite