Intervenţie în premieră pentru bolnavii cu fibrilaţie atrială. Pacient: „În acele momente de panică, inima bate ca un motor în trei timpi, cu patru pistoane!”

Medicii de la un spital privat au efectuat o intervenţie în premieră FOTO Adevărul

Un bărbat de 56 de ani care suferea de fibrilaţie atrială a fost supus unei intervenţii în premieră, medicii de la un spital privat din Capitală montându-i un dispozitiv special care împiedică formarea de cheaguri. Velcovici Schmidt, care risca să facă, printre altele, chiar şi comoţie cerebrală, a fost nevoit să plătească 10.000 de euro din propriul buzunar pentru procedură.

Diagnosticat în urmă cu un an şi jumătate, bărbatul ajunsese să ia 18 pastile pe zi, dat fiind faptul că, pe lângă fibrilaţie atrială, suferă şi de alte patologii asociate. Doar pe anticoagulante Velcovici Schmidt dădea lunar 250 de lei, dar suma de 10.000 de euro, pe care i-au solicitat-o medicii de la spitalul privat nu i s-a părut prea mare, deşi efortul financiar a fost unul consistent.

„Doar în 2013 am făcut patru episoade de fibrilaţie atrială. Unii nu simt nimic, dar eu mă panicam, senzaţiile se acutizau şi îmi era frică. În acele momente, inima bate ca un motor în trei timpi, cu patru pistoane. Am plătit 10.000 de euro, dar se merită pentru că această intervenţie mi-a salvat viaţa. Cu fibrilaţie trăieşti, problema apare când se coagulează sângele şi rişti să faci comoţie”, a declarat Velcovici Schmidt.

A luat în calcul posibilitatea de se trata în Germania

Deşi intervenţia a durat doar 45 de minute, bărbatul a preferat să fie adormit. După ce a ieşit din sala de operaţie, la scurt timp putea să se plimbe şi să citească, iar internat a stat cu totul 48 de ore. „Nu se simte nicio durere. În afară de vânătaia care îţi rămâne în locul inciziei, nu se simte nimic”, a completat bărbatul. Nu ştie cu exactitate care a fost cauza care a dus la fibrilaţia atrială, o afecţiune de care suferă peste 60 de milioane de persoane la nivel mondial, fiind cea mai frecventă aritmie cardiacă.

„Au contribuit mai multe - stilul de viaţă, emoţiile, am fumat, am mai băut din când în când. Spre exemplu, ultima fibrilaţie am făcut-o de la un pahar de bere pe care îl băusem în timpul unui concert”, şi-a amintit bărbatul. Era deja un pacient al centrului privat unde a făcut intervenţia, iar în momentul în care doctorii i-au explicat că există posibilitatea unei proceduri precum cea la care a fost supus, nu a stat prea mult pe gânduri. A luat, ce-i drept, în calcul, varianta de a se opera în Germania dar a renunţat la idee.

„Mi se pare mai bine aici. Avem şi noi specialişti buni. Acolo e altă poveste, te duci pe mâini străine, e altceva”, a explicat Velcovici Schmidt, adăugând că a avut mare încredere în echipa de doctori care urma să facă intervenţia non-invazivă.

Medic: „Nu se mai face performanţă în spitalul de stat!”

„De foarte mulţi ani, cel puţin în domeniul cardiologiei intervenţionale, nu se mai face performanţă în sistemul de stat. Ea se face în centrele private şi mai ales în acest spital”, a comentat doctorul Dan Deleanu, cel care a coordonat intervenţia, adăugând că unitatea sanitară privată nu se află în relaţie contractuală cu Casa de Sănătate şi că pacienţii ştiu din start care sunt preţurile practicate pentru astfel de intervenţii non-invazive.

Prin urmare, din cei 10.000 de euro pe care un bolnav îi achită, CNAS nu decontează nimic. De altfel, procedura, care are la bază patru studii clinice derulate la nivel mondial, este singura alternativă la tratamentul medicamentos cu anticoagulante. Dacă la noi intervenţia la care a fost supus Velcovici Schmidt a fost o premieră naţională, procedura nu este folosită la capacitate maximă nici în străinătate.

„Primul pacient a fost operat prin 2006. Sunt studii care compară succesul acestei intervenţii care, faţă de tratamentul obişnuit, scade mortalitatea şi reduce riscul de a dezvolta complicaţii cum sunt emboliile periferice şi cele cerebrale. Oricum, riscul de fibrilaţie creşte odată cu vârsta”, a explicat şi doctorul Oren Iancovici.

Ce presupune procedura Watchman

Concret, procedura presupune închiderea urechiuşei atriului stâng. „Majoritatea cheagurilor se formează în această urechiuşă, conceptul este să o închidem cu un dop şi atunci toate cheagurile sunt blocate şi ele nu mai au cum să plece. Se face prin cateterism, cateterul fiind ntrodus prin femur. În plus, dispozitivul are nişte picioruşe care se fixează acolo şi nu le permite cheagurilor care se formează să circule”, a subliniat medicul Dan Deleanu, adăugând că fibrilaţia atrială este uşor de depistat pe o electrocardiogramă.

„De obicei, pacientul simte palpitaţii, oboseală, uneori dureri în piept. Dar, cele mai frecvente sunt palpitaţiile pentru că inima începe să gonească, iar de la o frecvenţă normală de 60 de bătăi pe minut se ajunge la 140 pe minut într-un alt ritm decât cel obişnuit”, arată doctorul, care îşi desfăşoară activitatea şi în sistemul public şi în cel privat.

Acesta susţine că inclusiv medicul de familie are posibilitatea să urmărească şi să monitorizeze un pacient care are fibrilaţie atrială, notează specialiştii. „Oricum, trebuie să colaboreze cu cardiologul. Din păcate, sunt oameni care nu mai merg ani buni la medic şi atunci anticoagulantele nu-şi mai fac efectul, ci dimpotrivă, îi pot face mai mult rău. Ştim că procedura este una scumpă şi că nu mulţi îşi vor permite, dar este o şansă pentru pacienţi. În timp, investiţia se amortizează”, a conchis Deleanu.

Reprezentanţii centrului speră ca preţul intervenţiei să se reducă la jumătate în cel mult un an, doi, astfel încât să devină accesibilă pentru populaţia României, expusă bolilor cardiovasculare. În topul european, românii ocupă locul 3 la capitolul decese prin cauze cardiovasculare.