INFOGRAFIE Sondaj: Românii au devenit brusc mai optimişti după alegeri

După alegerile prezidenţiale, românii au devenit, în mod spectaculos, mult mai entuziaşti în ceea ce priveşte viitorul ţării – arată un barometru INSCOP realizat la comanda ziarului „Adevărul“, sondaj care „măsoară“ şi „efectul diaspora“ asupra rezultatului votului.

Rezultatul alegerilor prezidenţiale a produs o modificare spectaculoasă a indicatorului „direcţia înspre care

se îndreaptă România”. Astfel, 56,3% din respondenţi declară că România se îndreaptă într-o direcţie bună,

mai mult decât dublu comparativ cu luna octombrie, când această opinie era împărtăşită de doar 24,3% din

respondenţi.

Remus Ştefureac, director INSCOP, explică această evoluţie: „Practic, simpatizanţii ambelor tabere politice contribuie la nivelul ridicat al indicatorului «direcţie bună» în condiţiile în care Klaus Iohannis a câştigat alegerile prezidenţiale, iar Guvernul Ponta a rămas în funcţie. Plusul faţă de octombrie este asigurat însă evident de simpatizanţii preşedintelui ales Klaus Iohannis care văd în alegerea sa garanţia unor schimbări în bine pentru România.”

Corelat cu nivelul ridicat al celor care indică direcţia bună, doar 31,5% mai susţin că lucrurile în România merg într-o direcţie greşită (comparativ cu 68,2% care susţineau acest lucru în sondajul din luna octombrie). 12,2% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare (comparativ cu 7,5% în octombrie).

Puţini am fost, mulţi am rămas

La aproape două săptămâni după turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, 85,2% din români declară că au votat pe 16 noiembrie. Procentul uriaş al declaraţiilor cu privire la participarea la vot în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale trebuie înţeles într-un context mai larg.

Remus Ştefureac explică: „Biroul Electoral Central a anunţat o rată de prezenţă la vot de 64,1%, dar ea se raportează la cei 18,2 milioane de votanţi declaraţi oficial de Autoritatea Electorală Permanentă. În condiţiile în care între 3 şi 3,5 milioane de cetăţeni români sunt plecaţi peste graniţe. Prin urmare, raportat la populaţia cu drept de vot aflată pe teritorul României în turul al doilea al alegerilor, prezenţa la urne pe data de 16 noiembrie pe teritorul României a atins în realitate un nivel-record de 75% - 80%! Diferenţa până la cele 85 de procente care declară operatorilor de sondaj că s-au prezentat la vot poate fi explicată, probabil, prin tentaţia răspunsului conformist“.

Efectul diaspora

Din totalul populaţiei care declară că s-a prezentat la vot, 26,8% spun că problemele apărute la secţiile de votare din străinătate i-au determinat în mare măsură să meargă la urne, în timp ce 19,8% că au fost determinaţi să se prezinte la vot doar în mică măsură de aceste evenimente. 52,3% din cei care declară că au votat spun că problemele de la secţiile de vot din străinătate nu au contribuit deloc la decizia lor de a veni la vot. În ceea ce priveşte opţiunea de vot, din totalul populaţiei care declară că s-a prezentat la vot, 22,5% spun că opţiunea lor politică a fost determinată în mare măsură de problemele existente la secţiile de votare din străinătate. 20,1% spun că opţiunea lor de vot a fost determinată în mică măsură de aceste probleme. 55,9% spun că problemele de la secţiile de votare din străinătate nu au contribuit deloc la opţiunea lor de vot.

Remus Ştefureac, director INSCOP: „Rezultatele cercetării sunt clare şi confirmă prin date sociologice explicaţiile intuitive curente ale votului din 16 noiembrie. Problemele apărute la secţiile de vot din străinătate au influenţat decisiv atât prezenţa mult mai mare – care a fost factorul principal al rezultatului spectaculos – cât şi opţiunile de vot. Practic, comportamentul unui sfert din masa electorală din ţară a fost schimbat de disfuncţionalităţile organizatorice ale votului din diaspora“.