Harta Şpăgii în România

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

În urmă cu trei ani, am intrat pentru prima oară pe site-ul piatadespaga.ro şi am realizat următoarea hartă. Datele despre şpaga medie le-am downloadat de pe site, le-am împărţit la numărul de locuitori şi le-am împărţit în trei grupuri egale ca număr de judeţe, ceea ce am numit eu şpagă rezonabilă, cu albastru deschis, piaţă de şpagă medie, cu albastru puţin mai închis, şi piaţă de şpagă „văleleu”, cu albastru închis.

Făcând acest exerciţiu metodologic puţin neconvenţional, dar productiv, am obţinut următoarele clustere sau grupuri de judeţe. Priviţi cu atenţie la hartă şi spuneţi ce observaţi. 

Figura 1. Şpaga medie la mia de locuitori în 2014

harta spaga1

Observăm că sunt aproape trei grupuri de piaţă de şpagă serioasă, compacte şi explicabile, din punctul meu de vedere. Primul este graniţa cu Serbia. Este simplu şi drăguţ, se aduc bunuri de contrabandă şi se dă şpagă la vamă, la Poliţie, la fel de fel de servicii care ar trebui să îi controleze pe aceşti poliţişti de frontieră. Practic, tot sud-vestul ţării era căpuşat în 2014 de aşa-zişi importatori, „oameni de afaceri” în toată regula, nu glumă, care împart şpăgi în stânga şi în dreapta. Ţinând cont că a da şpagă este un comportament anti-social, dar suficient de puternic încât să aibă repercusiuni asupra moralei tuturor celor din comunităţile mai mici sau mai mari unde are loc, ne dăm seama imediat de gravitatea situaţiei din aceste judeţe. Al doilea grup este culoarul Marea Neagră - Capitală, un culoar care se revarsă nu prea spectaculos şi în Giurgiu, unde există singurul pod peste Dunăre spre Bulgaria, şi în Brăila, judeţ binecunoscut pentru crima organizată. Ar fi de remarcat Călăraşul, judeţ care se pare că se menţine tare pe picioare, ori există o frică prea mare acolo de a reporta şpaga, ori lumea de acolo nu ştie de existenţa acestui site unde poţi reporta şpaga. Al treilea grup de judeţe şpăguitoare intens apare, logic cumva pe ideea schimburilor comerciale, la podul dintre Republica Moldova şi Transilvania, adică Vaslui, Bacău, Neamţ şi, surprinzător şi dezamăgitor, Harghita. Se aduc bunuri foarte ieftine din Republica Moldova şi se transportă spre Vestul României. Pare perfect posibil. Reţineţi, asta era acum trei ani.

Fast-forward în prezent.

Figura 2. Şpaga medie la mia de locuitori în 2017

harta spaga2

După cum putem observa, spaga la mia de locuitori nu prea s-a schimbat pe durata ultimilor trei ani. Cu câteva expecţii. Timişul şi Doljul au lăsat loc Hunedoarei şi Gorjului în clusterul de sud-vest, ceea ce indică, o concentrare a importurilor ieftine şi de contrabandă din Balcani pe două judeţe, Caraş-Severin şi Mehedinţi şi creerea unui culoar de acces a acestor bunuri în Transilvania, regiunea cea mai bogată din România, a bunurilor ieftine şi de contrabandă. Acest lucru se poate observa şi prin faptul că culoarul de est dinspre Republica Moldova spre Transilvania, descris mai sus şi presupus rival al traficului din sud-vest, s-a spart, ca şi culoarul Capitală - Marea Neagră. Să fie vorba despre schimbarea în rândul elitelor spăgarilor de la Poliţia de Frontieră şi mafioţilor? Nu putem şti, ne putem da doar cu presupusul. Apar judeţe „spăgare” de top noi, Satu-Mare, Olt, Galaţi, Tulcea, Covasna şi Mureş şi retrogradează Bacăul, Neamţul, Ilfovul, Brăila şi Constanţa. Per total, se pare că corupţia medie per total s-a micşorat, dar s-a răspândit, s-a împrăştiat mai mult pe hartă.

Salutăm judeţele care în continuare au rămas aproape albe, Nord-Vestul şi Subcarpaţii Meridionali, plus Teleormanul, surprinzător, şi încă o dată, Călăraşul.

Limitele acestui cvasi-studiu de corupţie sunt evidente. Datele reportate despre şpăgi sunt cu siguranţă nereprezentative pentru întreaga populaţie, şi, mai mult, pot crea o imagine cu totul distorsionată dacă nu sunt reportate şpăgi reale. Totuşi, făcând un exerciţiu de imaginaţie şi admiţând că sunt reale, putem să încurajăm autorităţile în direcţia reducerii spăgilor din Poliţie, Sănătate, sau Justiţie. Axându-se în special pe acele judeţe care apar pe hartă cu albastru închis, şi continuând politicile din judeţele cu albastru deschis de pe hartă, Guvernul poate să înceapă să construiască o Românie cu instituţii sănătoase, cu mai mulţi oameni scoşi din sărăcie pentru totdeauna, cu oameni cu un nivel de trai ridicat, care sunt demni, mulţumiţi cu viaţa lor, şi care vor ajuta la rândul lor mai departe. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite