Geografia fundului de ceaşcă

Pe unde am peregrinat, pe unde m-am adunat, toată lumea mi-a spus: Rapidul ia anul acesta campionatul! 

Nu am fost vineri pe Giuleşti. Să văd iar dubla de serviciu a lui Cassio. Pe viu. Am fost plecat. Dar, pe unde am peregrinat, pe unde m-am adunat, toată lumea mi-a spus: Rapidul ia anul acesta campionatul! Şi, după acest 3-0 cu Astra, lejer, comod, de croazieră, am început să cred. Vom lua campionatul!

Dar, după ce aburii de şampanie a victoriei s-au evaporat, am început să mă simt ca sub un duş rece. Da, ziceau bulele de şampanie, 5-0, 7-1, 3-0, iar 3-0 acum, veţi fi campioni! Pe  mine însă mă biciuiau şfichii duşului rece: 2-3 cu Dinamo, după ce conduci cu 2-0, 1-2 cu Timişoara după ce conduci cu 1-0! Şi, atunci, la întrebarea cine ia campionatul?, eu nu mai pot spune cu mâna pe inima lui Copos, sau cu mâna pe portofelul lui, că NOI îl luăm...

Căci, prin natura asta diversă, mai sunt şi semne: în reacţia şobolanilor, AND‑ul furnicilor, în geografia fundului de ceaşcă. Ia priviţi, stimaţi telespectatori, cu atenţie şi veţi constata că o echipă are deja până acum acumulate - nu puncte, ci penaltyuri în favoarea-i, şapte!

Aceeaşi echipă, are o victorie recentissimă, din două lovituri de pedeapsă; şi mai gândeşte-te amice, cine poate fi campioana! Rapid? Căci, nu cred eu că DNA va mai aresta corupţii din fotbal, tot aşa ca să le pice jocurile aranjorilor. Şi, să cîştige, pe cinstite, o echipă spelendidă de Bărăgan, a unui oraş cu un număr de locuitori care încap lejer în Stadionul Giuleşti. Aferim!