Gata cu austeritatea pentru companiile de stat!

Guvernul a hotărât că, din februarie, performanţa companiilor publice va decide salariile directorilor, iar unii dintre ei ar putea reveni la veniturile de dinaintea crizei. Chiar dacă şi în 2009 unele societăţi de stat au fost profitabile, criteriul performanţei a fost omis, primând cel al solidarităţii. În 2011, solidaritatea ia sfârşit.

Guvernul a decis miercuri, printr-un memorandum, ca directorii şi reprezentanţii statului în consiliile de administraţie ale regiilor autonome, societăţilor comerciale, companiilor naţionale, cu capital integral sau majoritar de stat, să aibă indemnizaţii la nivelul celor prevăzute pentru anul 2010. Măsura va fi valabilă până în momentul în care Guvernul va aproba bugetele de venituri şi cheltuieli pentru anul 2011, pentru operatorii economici.

Citiţi şi:

Directorii din companiile de stat revin la salariile nesimţite de 20.000 de lei

Guvernul Boc se laudă că a depăşit planul la austeritate

Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean, atunci se va decide dacă rămân valabile reglementările prevăzute pentru 2010, sau dacă, în funcţie de performanţă, pot fi acordate diferenţieri. „Când spun performanţă, mă refer la creşterea veniturilor, reducerea cheltuielilor, eliminarea pierderilor şi maximizarea profitului. Dar acest lucru ne va fi cunoscut abia la începutul lunii februarie. Până atunci se merge pe prevederile stabilite pentru 2010", a spus Ioana Muntean. La sfârşitul lunii martie a anului trecut, indemnizaţia pentru membrii consiliului de administraţie a fost limitată la 1% din cea a directorului general, care, de asemenea, a fost limitată la nivelul salariului unui secretar de stat.

Austeritate de un an

La momentul anunţării acestei decizii, premierul Emil Boc spunea că societăţile de stat trebuie să fie solidare cu restul populaţiei afectate de criză. „Aceste companii trebuie să facă front comun cu restul românilor, chiar dacă, din punct de vedere managerial, s-ar justifica uneori, şi în cazuri punctuale, un salariu mai mare", nuanţa şeful Executivului.

Premierul recunoştea, indirect, că sintagma „salarii nesimţite" se aplică şi în cazul unor manageri de companii publice aflate pe pierderi. Economistul Valentin M. Ionescu, fost ministru al Privatizării, spune că Guvernul poate face economii substanţiale nu prin plafonarea unor indemnizaţii de conducere - pentru care oricum nu ai nevoie de ordonanţă - ci prin desfiinţarea consiliilor de administraţie din întreprinderile de stat, numind un administrator unic. „Pentru ce e nevoie de o armată de reprezentanţi ai statului în consiliul de administraţie, când poţi avea unul singur? O societate comercială e condusă de un om, cu şefi pentru fiecare departament, care oricum există şi în companiile publice", spune Ionescu.

Acesta precizează că pentru a asigura pluralismul deciziilor există Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA), iar pentru verificarea eficienţei planului de management există auditul financiar. „Corect este să plafonezi indemnizaţiile şi să desfiinţezi consilile de administraţie. În momentul acela poţi spune că ai redus consistent cheltuielile de personal", arată Ionescu. În medie, un consiliu de administraţie are cinci membri, numiţi politic de cele mai multe ori, ale căror salarii depind de cel al directorului. Aşa încât, aceştia au tot interesul ca directorul companiei respective să aibă salariul cât mai mare.

Plafonăm, dar am putea creşte?!

Andreea Paul Vass, consilier de stat în aparatul propriu de lucru al prim-ministrului Emil Boc, a declarat pentru „Adevărul" că nu mai era nevoie de un nou act normativ care să reitereze plafonarea salariilor în companiile de stat. „Tocmai pentru că venim cu acest memorandum, care include reguli foarte clare privind bugetele de cheltuieli şi venituri, care includ şi criteriile de performanţă pentru companiile de stat" , a explicat oficialul.

„Aceste companii trebuie să vină, în termen de zece zile de la aprobarea bugetului, cu propriile bugete de venituri şi cheltuieli", a mai adăugat Vass.  Întrebată dacă salariile din societăţile de stat vor rămâne plafonate şi în 2011, consilierul de stat a răspuns: „Categoric da, fără echivoc. Indemnizaţiile vor rămâne plafonate. Nicidecum nu putem reveni la excesele bugetare de dinainte de criză". Cu toate acestea, Vass a admis că „cele cu profit ar putea obţine majorări în funcţie de criteriile de performanţă incluse în contractul de mandat".

Aprobarea bugetului ar putea veni cu majorări

Potrivit lui Stelian Gal, directorul general al Transelectrica, unde Ministerul Economiei deţine 73,6% din acţiuni, salariile şefilor de companii de stat vor fi plafonate la nivelul din 2010 până la aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli. „Dacă bugetele prevăd o creştere a profitului, eventual se poate hotărî în Adunarea Generală a Acţionarilor şi în Consiliul de Administraţie să se modifice indemnizaţia directorului. La companiile cu pierderi pot chiar scădea aceste venituri", a spus Gal. El a arătat că toate aceste diferenţieri vor ţine cont de anumite criterii de performanţă cuprinse în contractele de mandat ale managerilor.

Deşi companiile de stat au început deja să trimită ministerelor de care aparţin bugetele de venituri şi cheltuieli, modificarea indemnizaţiei se va realiza numai în momentul în care aceste bugete vor fi aprobate în Adunarea Generală a Acţionarilor, adică, de regulă, în primăvară.
„Următoarea Adunare Generală a Acţionarilor Transelectrica va avea loc abia în martie. Fiind o companie listată la bursă, convocarea AGA trebuie să respecte anumite etape", a mai spus Gal.

În schimb, directorii din companiile aflate în subordinea Ministerului Transporturilor vor fi plătiţi la nivelul unui secretar de stat pe tot parcursul anului 2011, ne-au comunicat reprezentanţii instituţiei. În acelaşi timp, remuneraţia reprezentanţilor statului în Consiliile de Administraţie va fi de 1% din cea a directorului general.

Care sunt criteriile de performanţă

Contractul de mandat pe care îl au managerii companiilor de stat a fost introdus în baza Ordonanţei de Urgenţă 79/2008. Potrivit actului normativ, contractul de mandat este acordul încheiat între operatorul economic, reprezentat de Consiliul de Administraţie, şi directorul respectiv şi cuprinde criterii şi obiective pe care compania trebuie să le atingă. Criteriile obligatorii sunt reducerea creanţelor, a pierderilor, a cheltuielilor calculate pentru 1.000 de lei de venituri, precum şi creşterea productivităţii muncii. Acestea sunt aprobate anual în Adunarea Generală a Acţionarilor.

Totodată, aceeaşi ordonanţă de urgenţă prevede că remuneraţia lunară a directorului se diminuează proporţional cu gradul global de neîndeplinire a obiectivelor şi criteriilor de performanţă stabilite prin contractul de mandat. Totuşi, salariul nu va putea scădea decât cu maximum 30% .

“La companiile cu pierderi, aceste venituri pot chiar scădea."
Stelian Gal director general Transelectrica

“Nicidecum nu putem reveni la excesele bugetare de dinainte de criză."
Andreea Paul Vass consilier de stat