Liderii acesteia susţin că Dragojevic nu face parte din comunitatea vlahă şi conduce o instituţie controlată de autorităţile sârbe. ,,Pe cine reprezintă Radiša Dragojevic? Poate  Partidul Socialist de la guvernare, al cărui membru este, în niciun caz pe noi", a declarat, pentru ,,Adevărul", Dusan Prvulovic, directorul agenţiei de presă Timoc Press, cu sediul la Negotin (Serbia).

Predrag Balasevic, preşedintele Partiei Democrate a Rumânilor din Serbia, susţine că situaţia actuală este cauzată doar de autorităţile sârbe. „Vlahii şi românii sunt totuna şi nimeni nu ne-a obligat să ne declarăm ceva anume", a precizat Balasevic.

Diversiunea sârbească

Consiliul Naţional al Minorităţii Vlahe este o entitate oficială, care primeşte anual de la Belgrad un buget de câteva zeci de mii de euro, oficial, pentru activităţi de prezervare a culturii şi tradiţiilor specifice acestei minorităţi. Consiliul este condus, din 2010, de membri ai Partidului Democrat şi Partidului Socialist, aflate la guvernare. Cei mai mulţi dintre ei nu au nicio legătură cu minoritatea vlahă/română, fiind de naţionalitate sârbă.

În Valea Timocului, partea de sud-est a Serbiei, trăiesc peste 300.000 de români, indentificaţi de autorităţile sârbe ca vlahi



Belgradul a aplicat aceeaşi strategie pentru a putea controla şi alte minorităţi. Începând cu rutenii, bulgarii, slovacii, ţiganii, ucrainenii şi terminând cu românii din Voivodina, toţi au acum consilii naţionale conduse de cele două partide de guvernământ.

La un pas de asimilare

La scurtă vreme după ce a preluat mandatul la CNMV, Radiša Dragojevic a anulat o directivă a consiliului, care stipula că limba oficială a comunităţii vlahe/române din Valea Timocului este limba română. Nu a fost însă singurul demers antiromânesc.

Tot în 2010, Dragojevic a anunţat că va iniţia standardizarea limbii vlahe. La începutul lui 2012, autorităţile sârbe au mai făcut un pas spre asimilarea etnicilor români. Consiliul Naţional al Minorităţii Vlahe a adoptat alfabetul vlah, cu grafie slavonă. ,,Părintele" acestui alfabet este Sinisa Celojevic, unul dintre liderii CNMV.

Anchetaţi pentru „vina" de a fi români

În 2010, autorităţile sârbe au anchetat peste 300 de români timoceni din oraşele Petrovac şi Pojarevac, acuzaţi că ar fi falsificat listele pentru alegerile Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe. Aceştia au fost ameninţaţi şi făcuţi trădători pentru „vina" de a se fi înscris pe listele româneşti.

Fără biserici şi şcoli româneşti

În spatele acestei anchete, care nu s-a finalizat nici până în prezent, se află ministrul sârb de Interne, socialistul Ivica Dacic, şi colegul său de partid, Radiša Dragojevic, actualul preşedinte al CNMV şi primar al oraşului Petrovac na Mlavi, susţin reprezentanţii comunităţii româneşti. Belgradul a pus permanent piedici Bisericii Ortodoxe Române în Timoc şi a refuzat introducerea de ore de limba română în şcolile din localităţile în care etnicii români sunt majoritari.

Preotul bisericii româneşti de la Malainica, Bojan Aleksandrovic, este hărţuit în permanenţă, atât de autorităţile statului, cât şi de cele bisericeşti. Primăria oraşului Negotin şi Episcopia Timocului au făcut tot posibilul pentru a împiedica ridicarea, la Malainica, a unui centru cultural românesc, a cărui construcţie a demarat în toamna lui 2009.

În Valea Timocului trăiesc peste 300.000 de români, în 154 de localităţi pur româneşti şi aproximativ 48 de sate cu populaţie mixtă.