"Eu nu raspund in fata FMI, ci in fata societatii romanesti"

- afirma Dan Ioan Popescu, ministrul Industriei si Resurselor

- Domnule ministru, ati declarat recent ca programul de restructurare va fi mai aspru decat conditionarile FMI. Ce inseamna acest lucru? - In ceea ce ma priveste, nu tin sa demonstrez nimic FMI, pentru ca nu raspund in fata acestei institutii, ci in fata societatii romanesti. Daca doriti sa vorbim de conditii, atunci trebuie sa discutam despre conditiile in care se afla economia romaneasca si masurile care se impun pentru redresarea ei. Sistemul energetic romanesc, asa cum a fost conceput, nu mai raspunde realitatilor din zilele noastre. Este un sistem greoi, invechit, centralizat, care acumuleaza pierderi din cauza gradului scazut de rentabilitate. Preturile mondiale la energie au evoluat, iar necesitatile de consum au crescut. Asta este realitatea si trebuie s-o acceptam, indiferent de ceea ce spune FMI. Daca reusim sa reconfiguram acest sistem, atunci vor fi indeplinite si prevederile acordului incheiat cu FMI. Cred ca ar fi mult mai bine daca am inceta sa ne tot raportam la ce spune FMI si sa incercam sa ne concentram la ceea ce trebuie sa facem pentru noi insine. Cel mai bun lucru este sa ne vedem de treaba noastra si sa ne urmarim interesele. Lucrul este valabil si in cazul integrarii europene. Daca vom face ordine in propria noastra ograda, atunci vom deveni un partener credibil pentru Europa. - Cat de mare credeti ca va fi "nota de plata" a PSD pentru aplicarea programului de restructurare? - Suntem constienti ca masurile pe care le vom lua acum vor afecta anumite categorii sociale, insa acestea sunt necesare pentru rezolvarea unor probleme care privesc societatea in ansamblul ei. In ce priveste "nota de plata" a PSD, sunt convins ca ar fi mult mai mare decat in cazul neintegrarii. Noi nu cerem populatiei sa achite costurile integrarii. Ceea ce urmarim noi este ca cetatenii sa nu ajunga in situatia in care sa fie nevoiti sa suporte costurile neintegrarii, pentru ca acestea sunt incalculabile. Un lucru este cert: nu mai putem accepta declinul economic, accentuarea blocajului financiar, cresterea inflatiei. Toti acesti factori conduc la cresterea somajului, la dezvoltarea economiei subterane si la transformarea Romaniei intr-o tara bananiera. - Totusi, sarbatorile de iarna nu reprezinta perioada potrivita pentru o restructurare care presupune disponibilizarea unui numar important de salariati... - Nu cred ca putem vorbi de un moment "potrivit" atunci cand punem in discutie problema disponibilizarilor. Din nefericire, restructurarea trebuie facuta atunci cand se impune, pentru ca orice amanare va amplifica impactul social. - De ce nu ati actionat mai devreme? - In prima parte a anului, Ministerul Industriei a realizat o analiza detaliata asupra tuturor societatilor din domeniul energetic, pentru a vedea care sunt zonele care produc pierderi, care sunt unitatile neperformante si care sunt modalitatile cele mai potrivite pentru restructurarea acestui sector. A urmat apoi perioada in care trebuiau asigurate stocurile de combustibili pentru iarna. O restructurare in acel moment ar fi insemnat bulversarea totala a relatiilor comerciale cu furnizorii externi, lucru care s-a intamplat in anii anteriori, cand Romania s-a trezit in plina iarna fara combustibilul necesar. Apoi, o amanare a restructurarii pana-n primavara anului viitor ar insemna o acumulare de pierderi mult mai mare. Orice amanare inseamna un pret social mai costisitor. - In urma cu cateva luni, ati anuntat ca Guvernul s-a pregatit din timp pentru trecerea iernii si ca exista suficiente stocuri de combustibil. Atunci, de ce nu sunt incalzite spitalele si scolile? - Mai intai, tin sa precizez ca au trecut de mult vremurile in care robinetul pentru apa calda era controlat din cladirea Guvernului. Ministerul Industriei administreaza in prezent mai putin de 40% din unitatile producatoare de energie. Restul de 60% se afla in administrarea autoritatilor locale. In privinta combustibilului, datoria ministerului este de a asigura stocurile strategice pentru cazurile extreme, de ger si de viscol, in care alimentarea obisnuita cu combustibil nu mai este posibila. Va pot asigura ca, indiferent de cat de grea va fi iarna aceasta, Romania nu va fi pusa in situatia de a ramane fara combustibil. - Ce trebuie facut, totusi, pentru rezolvarea situatiei din scoli si spitale? - In timpul verii, am incercat sa impun o disciplina financiara in domeniul energiei termice. Acum insa depinde si de cat de gospodar este fiecare primar in parte, pentru ca acestia trebuie sa fie mai fermi in recuperarea datoriilor de la rau-platnici. Trebuie facuta totusi distinctia intre cei care nu pot plati (cazul familiilor nevoiase, unele spitale, scoli care au dificultati financiare) si rau-platnicii care profita de sistemul centralizat de termoficare si refuza sa-si achite facturile. Punctul meu de vedere este ca scolile si spitalele trebuie tratate in mod deosebit si, ca membru al Guvernului, voi insista pentru deblocarea acestei situatii. - Ministerul Industriei va ceda catre autoritatile locale o parte din unitatile ce apartin societatii Termoelectrica. De unde credeti ca vor avea primarii bani pentru intretinerea termocentralelor? - In momentul in care termocentralele vor trece in administrarea autoritatilor locale, atunci lucrurile vor fi mult mai clare, pentru ca fiecare oras va plati atat cat va consuma. Primariile, care vor detine atat productia, cat si distributia de energie, vor fi mult mai interesate de recuperarea datoriilor. Ministerul Industriei este pregatit sa sprijine autoritatile locale prin programe de investitii prin care termocentralele sa fie modernizate si adaptate la conditiile specifice ale zonei, astfel incat productia de energie sa devina rentabila. Prin urmare, cine se plange de aceasta masura dovedeste ca se teme, de fapt, de asumarea responsabilitatii.