Două lumi paralele, violenţă şi pelerinaj, Bucureşti şi Iaşi

Ce mă intrigă la pelerinajul de la Iaşi nu este numărul impresionat de participanţi, ci motivele pentru care oamenii aleargă la biserică. Când administraţia bisericii încurajează în mod intenţionat ritualurile în defavoarea unor tratamente psihiatrice sau psihoterapeutice pentru unele afecţiuni psihice este o problemă gravă.

La Bucureşti, care de obicei se transformă într-un oraş pustiu în ziua de sâmbătă, a avut loc un marş împotriva violenţei. Nu s-au adunat nici 1.000 de participanţi şi asta cu întregul efort al celor peste 25 de organizaţii nonguvernamentale. Nici oamenii politici români, cu mici excepţii (Adriana Săftoiu, deputat) care să susţină marşul nu au fost prezenţi. Şi nici măcar veşnicii susţinători ai familiei tradiţionale, laici sau preoţi. Nu am zărit niciun preot. Unul, dom'le, din sute de preoţi bucureşteni care să strige stop violenţei împotriva soţiei sau copiilor. În schimb, ambasadele străine au reacţionat. A participat ambasadorul Brummell al Marii Britanii şi am citit mesaje de susţinere din partea Austriei şi Finlandei. Cum de ne dau ăştia lecţii sau chiar nu au altceva de făcut în weekend, nu înţeleg? Cred însă că străinii cunosc mai bine cifrele tragice din România şi le tratează cu seriozitate. Conform organizatorilor:

• Una din patru femei din România a fost agresată fizic sau sexual de partenerul său
• La 5 minute o femeie moare din cauza violenţei
• La fiecare 4 zile este înregistrat un caz în care o minoră este violată în familie.
• Doar 34 de agresori sunt condamnaţi definitiv în raport cu 18.683 de fapte de violenţă în familie (Art. 199, Cod Penal) sesizate în 2016.

Iaşi

În aceeaşi zi, adevărat, la 400 km distanţă, în altă parte a ţării, dar în aceeaşi ţară, la Iaşi, a avut loc o procesiune cu peste 60.000 de oameni şi sute de preoţi. Nu împotriva violenţei. Deşi ar fi trebuit pentru că, deloc întâmplător, Iaşiul şi, de fapt, întreaga Moldovă este regiunea cu cele mai multe cazuri de violenţă din România, mult peste media ţării. Drept dovadă, între 2012 şi 2016, la instanţele de judecată s-au depus în total 15.313 de cereri de emitere a unor ordine de protecţie. Judeţele cu cele mai multe cereri fiind Iaşi (755), Bacău (730) şi Vaslui (713) şi cele mai puţine Caraş-Severin (79) şi Harghita (82).

Dacă ar fi existat un marş împotriva violenţei la Iaşi nu cred că ar fi adunat mai mulţi participanţi ca la Bucureşti. Asta în timp ce pe parcursul a 5 zile pe lângă un coşciug s-au perindat după unele estimări între 160.000 şi 200.000 de persoane (alţii ziceau chiar 300.000), deci încă un oraş precum Aradul sau Piteştiul pe lângă cei 300.000 de locuitori ieşeni. Vă imaginaţi ce a însemnat. Oraşul a fost blocat. Zeci de străzi au fost închise, cozile se întindeau pe 3-4 km, SMURD, voluntari Crucea Roşie, corturi de prim ajutor şi persoane care au ajuns la urgenţă. A crescut şi consumul de alimente, bunuri şi servicii. Evident, primăria a oferit 60.000 de sarmale, bişniţarii cu obiecte ieftine au avut încasări uriaşe. Se putea oare să nu existe inclusiv un pelerinaj religios fără sarmale? Niciodată. La o zi după Sfânta Parascheva, ieri, duminică, alţi 30.000 încă aşteptau la coadă. Care mai era farmecul? Dacă ar afla ultraortodocşii naţionalişti că Parascheva nu e româncă, ci de origine din Turcia, şi că a ajuns la Iaşi pe cheltuială multă în vremea lui Vasile Lupu, asta după ce fusese comercializată în Bulgaria, apoi Serbia şi Turcia, poate nu ar mai fi atât de intoleranţi. De fapt, la 1641, Vasile Lupu a plătit datoriile pe care Patriarhul din Constantinopol le avea către turci şi acesta i-a oferit la schimb moaştele, cu acordul sultanului, desigur.

Oare ce ar spune Parascheva văzând sutele de mii de oameni care aleargă haotic la racla dânsei?

Astăzi, fenomenul nu mai este unul pur religios, este un fenomen social, antropologic şi cultural şi, pentru beneficiarii direcţi, un fenomen economic. În 2012, jurnaliştii de la PRO TV au încercat nişte calcule matematice. Dacă un creştin ar fi cheltuit doar în medie 60-70 de lei pe lumânări, pomelnice, icoane ori cruciuliţe, Mitropolia de la Iaşi ar fi avut încasări de cel puţin 2 milioane şi jumătate de euro. Desigur neimpozabili. În 2017 nu avem idee, oricum, cine verifică?

Fiecare persoană are libertatea de conştiinţă şi de exprimare şi libertatea în manifestarea unei credinţe religioase. Am o singură întrebare: oare ce ar spune Parascheva văzând sutele de mii de oameni care aleargă haotic la racla dânsei? Dacă ar sta deoparte şi ar privi spectacolul pelerinajului, cu oameni leşinaţi de nesomn, cu părinţi care îşi silesc copiii să aştepţi 15-20 de ore, în frig şi noapte? Ce merită precizat că tânăra, potrivit legendei, deşi provenea dintr-o familie bogată a trăit în sărăcie, oferindu-şi hainele săracilor. Lucru rar întâlnit astăzi. Vorba unui jurnalist, pentru democraţie, pentru a-şi exprima votul niciodată nu au fost şi nici nu vor fi asemenea cozi. În schimb regrete din plin.

Tot săptămâna trecută, în lumea întreagă s-a celebrat Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale. Nu am auzit vreo ştire sau vreun eveniment major în România, cu toate că şi la capitolul tulburări psihice, tratament, stigmă, servicii de psihoterapie stăm extrem de prost. De fapt s-a desfăşurat în weekend la Sinaia un congres naţional de psihiatrie. A auzit cineva? Nu. În schimb mi s-au oprit ochii asupra Palatului Buckingham, unde Principele William şi Ducesa Kate au celebrat sănătatea mintală. Ce discurs a avut Principele William din partea Reginei vă las pe dumneavoastră să-l ascultaţi.

Ce mă intrigă la Pelerinajul de la Iaşi nu este numărul impresionat de participanţi, ci motivele pentru care ei aleargă la biserică fix în aceste zile. Când administraţia bisericii încurajează în mod intenţionat ritualurile în defavoarea unor tratamente psihiatrice sau psihoterapeutice pentru unele afecţiuni psihice este o problemă gravă.

Vă las să lecturaţi două minuni ale cuvioasei de la Iaşi.

• „O femeie de la ţară, foarte disperată, a venit la Sfânta Paraschiva că i s-a furat vaca. A dat un pomelnic şi a plecat. Peste o săptămână a venit să-i mulţumească Sfintei Paraschiva, că a găsit vaca în al treilea sat.  
• Mi-a povestit un preot din Ardeal că în parohia lui a fost o fată care trebuia să se căsătorească cu un băiat. O fată cuminte, însă băiatul a fost rău, a lăsat-o şi s-a căsătorit cu alta. Ea, fiind foarte necăjită, a venit la preotul paroh şi i-a povestit durerea sa. Preotul a sfătuit-o să meargă la Iaşi, să se închine la moaştele Sfintei Paraschiva şi să dea un pomelnic. L-a ascultat. Peste o lună s-a căsătorit cu un băiat foarte bun şi e fericită.“

P.S. era să uit: în aceeasi zi de sâmbătă, Preşedintele României Klaus Iohannis era la Iaşi? Nuu. Era la Bucureşti susţinând demersurile contra violenţei? Nici măcar. Îmbrăcat în culori deschise, inaugura cel mai modern resort de golf din România, o investiţie privată de 15 milioane de euro. Alte preocupări. O bulină neagră.

Dacă era prezent nu la Iaşi, precum alţi politicieni (cu băi de mulţime) în anii trecuţi, ci în mijlocul marşului contra violenţei ar fi avut alt impact!