Încerc, prin această scrisoare, să vă rog, argumentat, să cereţi membrilor şi simpatizanţilor Partidului Social Democrat să oprească tăvălugul anti-românesc pe care îl rostogolesc cei câţiva care au pus mâna pe partid.

Sunt unul din românii care au strigat de nenumărate ori „Jos Iliescu!” şi, până în urmă cu o săptămână, nici nu mi-ar fi trecut prin cap să vă scriu o scrisoare. Am stat de vorbă, însă, zilele trecute, cu câţiva prieteni şi ne întrebam cum am putea să trezim la raţiune un număr îndeajuns de mare de senatori PSD care să oprească legile Dragnea, având în vedere că nu cunoaştem şi nu avem acces direct la niciunul. Plus că o cerere de la un cetăţean oarecare nu are, oricum, vreo greutate în faţa unor oameni adăugaţi personal pe lista electorală de Liviu Dragnea. Şi atunci m-am gândit la Dumneavoastră. Sunteţi singurul care poate, în ceasul al doisprezecelea, să facă un gest important pentru ţară şi cred că este datoria Dumneavoastră să îl faceţi. Iată de ce:

  1. Istoria. Se împlinesc, peste câteva zile, 28 de ani de când aţi preluat puterea în România şi, pe parcursul a trei mandate de preşedinte, trebuie să recunoaşteţi, aţi făcut anumite lucruri care nu vor fi privite bine de Istorie. În ultimul timp, deşi v-aţi retras din viaţa publică, rarele Dumneavoastră apariţii sunt întâmpinate în continuare cu atitudine negativă din partea multor români. Credeţi, desigur, că nu le datoraţi nimic. Poate că nu, dar sigur datoraţi ceva Istoriei şi vă datoraţi ceva Dumneavoastră. Datoraţi un gest care să demonstreze că, la urma urmei, aveţi în inimă, mai presus de orice, interesul României. Vă asigur că Istoria va aprecia un astfel de demers. România are nevoie de la Dumneavoastră de un gest simplu: ieşiţi public cu un mesaj ferm pentru parlamentarii PSD, pentru membrii PSD şi pentru simpatizanţii PSD în care să le spuneţi părerea Dumneavoastră sinceră despre cât de social-democraţi sunt cei ce conduc acum partidul şi cât de mult le pasă de ţara asta. Sunt sigur că, în această privinţă, gândim la fel.

  2. Sărac şi cinstit. Aveţi, în continuare, în România, milioane de oameni sărmani care vă respectă, mai ales pentru că, spre deosebire de politicienii de azi, sunteţi perceput ca „sărac şi cinstit”. Această imagine poate fi întărită nu prin blamarea procedurilor penale care vă privesc, ci, mult mai înalt şi cu mai mare valoare simbolică, printr-un demers ferm de susţinere a României Cinstite. Faceţi astăzi sau mâine o conferinţă de presă în care să atrageţi atenţia că nu e în interesul ţării şi nici măcar al PSD-ului să lege justiţia de mâini şi de picioare doar pentru beneficiul personal al câtorva. Permiteţi-mi să sper că nu sunteţi de partea lor şi că experienţa Dumneavoastră politică vă ajută să înţelegeţi, probabil mai bine decât mulţi, consecinţele asaltului asupra justiţiei. Poate că oprirea integrării noastre europene (integrare la care, în ultimul mandat, aţi contribuit) nu e ceva destul de dureros pentru Dumneavoastră, dar sunt sigur că neajutorarea oamenilor sărmani în faţa infractorilor de drept comun (aşa cum o prevăd modificările legilor penale) este.

  3. Singura autoritate. Sunteţi (constat cu îngrijorare) singura figură din partid de care membrii PSD ar asculta din respect şi nu de frică. Poate că nu sunt eu la curent cu viaţa internă a Partidului Social Democrat, dar, spre deosebire de alte perioade, nu mai văd în partid nicio personalitate cu autoritate intelectuală, cu voce distinctă, cu viziune mai lungă de o lună sau cu conştiinţă naţională. De la mine se vede o grupare amorfă şi gri cu o agendă neagră. Nu sunteţi doar singura voce care mai poate conta. Sunteţi şi părintele acestui partid. Aţi fost la originea FSN, PDSR şi PSD şi, ca orice părinte, aveţi datoria de a vă aduce copilul pe calea cea dreaptă atunci când o ia razna. Sunt sigur că sunteţi, în continuare, un social democrat care crede că România ar beneficia de existenţa unui partid de stânga puternic şi modern. PSD nu pare să îşi dorească să devină aşa ceva. Pare, mai degrabă, că tinde spre soarta PNŢCD. Nu înainte, însă, de a distruge ţara. În calitate de părinte, trageţi-i, vă rugăm, de urechi, înainte de a fi prea târziu! Să nu vă îndoiţi de ecoul larg şi pozitiv pe care îl va avea poziţia Dumneavoastră curajoasă în masa largă a simpatizanţilor! Ei aşteaptă asta de la Dumneavoastră.

Domnule Ion Iliescu, am început să scriu această scrisoare în numele unui grup nedefinit. Scriam, în prima versiune, „vă rugăm” şi „credem”. Când am recitit mi-am dat seama că nu ştiu mulţi oameni care să aprobe sau să se identifice cu demersul meu, aşa că l-am transformat într-unul strict individual.

Sunt sigur, Domnule Iliescu, că mulţi cititori mă vor considera naiv. Mai ales cei pentru care PSD-ul este tabăra adversă. Şi sunt sigur că mulţi mă vor blama că încerc să rezonez cu duşmanul.

Şi dintre susţinătorii PSD, cu carnet de partid sau nu, cu şofer sau nu, cred că mulţi vor râde de naivitatea mea.

Dar cred că trăim zile în care singura şansă este să adunăm cât mai mulţi oameni în jurul unor valori comune, cum ar fi decenţa sau cinstea. Divizarea românilor nu ajută nimănui. Aşa că am trecut peste orice prejudecată şi v-am scris.

Îmi doresc şi vă doresc un an 2018 în care în prim plan să fie Centenarul Unirii, iar nu ceea ce este astăzi. Vă stă în putere, printr-un gest curajos, să contribuiţi personal la normalizarea României. Sper să o faceţi!