Cum se oglindeşte economia în consumul de apă

Volumul de apă utilizat a scăzut cu peste 60% în ultimii 21 de ani, ceea ce reflectă degradarea industriei şi a agriculturii, sectoare cu greutate în economia României.

Ştiri pe aceeaşi temă

Volumul prelevărilor de apă din România, adică utilizarea de apă potabilă şi nepotabilă, a scăzut semnificativ în ultimii 21 de ani, de la 17,5 miliarde de metri cubi în 1990 la puţin peste 6,5 miliarde de metri cubi la sfârşitul anului trecut, potrivit Administraţiei Naţionale „Apele Române". Cea mai mare parte din acest volum, aproximativ 85%, era folosit şi atunci, dar şi acum, în industrie şi agricultură, sectoare ale economiei care au o contribuţie de aproape 30% la formarea Produsului Intern Brut.

Scăderea dramatică a cerinţelor de apă, dar şi a volumului prelevat în cele două sectoare reflectă regresul puternic al industiei şi al agriculturii româneşti. Diferenţa de 15% din volumul de apă prelevat se îndreaptă către populaţie, segment care s-a reorientat treptat spre alte surse, dar a recurs şi la scăderea consumului pentru reducerea costurilor.

Industria a secătuit

În anii '90, consumul de apă în industria românească se ridica la 8,36 miliarde de metri cubi. După 20 de ani, perioadă în care marile grupuri industriale din perioada comunismului s-au închis treptat, acesta a ajuns la jumătate. „Marea industrie s-a desfiinţat în perioada 1990-2005. Marii consumatori de apă au început să-şi închidă pe rând porţile după Revoluţie", a explicat Florin Pârvu, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). El a mai spus că industria românească nu mai are mari consumatori de apă, cum erau tăbăcăriile sau spălătoriile din anii '90, ci au mai rămas mici fabrici de mezeluri.

În ultimii ani, când economia României a resimţit acut efectele crizei economice şi a traversat o perioadă de recesiune, tendinţa de scădere a volumului de apă utilizat în industrie a continuat. Numai în ultimii patru ani, prelevările de apă în sectorul industrial au scăzut cu 10%. „Preţul metrului cub de apă a crescut de 4,5 ori în ultimii ani. Managerii din industrie au conştientizat necesitatea scăderii costurilor în perioadă de criză şi au redus consumul de apă.

Acest parametru indică contracţia producţiei româneşti şi, implicit, a economiei", a subliniat Pârvu.  El crede că industria românească nu va putea să revină la nivelul din anii '90 fiindcă nu există voinţă politică pentru acordarea de stimulente, de facilităţi fiscale, iar investitorii sunt tot mai puţini. Iar asta în ciuda potenţialului de pe piaţa românească care are lipsuri în foarte multe sectoare industriale.

Grânarul Europei, o amintire

Situaţia din agricultură este mult mai dramatică, iar renumele României de grânar al Europei a ajuns doar o amintire frumoasă. Terenurile s-au fărâmiţat în parcele pe care se practică agricultură de subzistenţă, iar marile ferme cu sisteme performante de irigare sunt o raritate. Volumul de apă folosit în agricultură a scăzut cu aproape 90% în ultimii 21 de ani, până la 860 de milioane de metri cubi, fapt determinat, în principal, de colapsul sistemelor de irigaţie. „Despre irigaţii în România putem vorbi doar la timpul trecut. În prezent, ele lipsesc cu desăvârşire. Toate sistemele de irigaţii s-au prăbuşit. Nu are rost să întrebăm de ce. Nu s-au distrus singure", a spus Mihai Anghel, acţionarul grupului de firme Cerealcom Dolj.

Mai mult, agricultura românească a devenit dependentă în ultimii ani de condiţiile meteorologice şi fiecare prognoză economică a ajuns să stea sub incertitudinea vremii. „Nu o să ajungem să depindem în totalitate de Dumnezeu şi de vreme, depindem deja, suntem în această situaţie", a mai spus Anghel.

"Despre irigaţii în România putem vorbi doar la timpul trecut. În prezent, ele lipsesc cu desăvârşire. ''
Mihai Anghel om de afaceri

România, codaşă la racordare

Gradul de racordare la canalizare a românilor este în prezent de 56,96%, potrivit datelor publicate de Administraţia Naţională „Apele Române". Spre comparaţie, media în statele Uniunii Europene este de aproximativ 90%. Totuşi, România a făcut progrese - mici şi sigure -, gradul de racordare la reţele de canalizare crescând cu aproximativ 1,84% în ultimele şase luni. Cele mai ridicate grade de racordare la reţele de canalizare (peste 70%) sunt în judeţele Brăila, Braşov, Constanţa, Cluj, Hunedoara, Sibiu, Timiş şi municipiul Bucureşti, iar, la polul opus (sub 30%), se află judeţele Dâmboviţa, Giurgiu, Gorj, Ilfov şi Vaslui.

În ceea ce priveşte gradul de racordare la staţiile de epurare în România, acesta este, în prezent, de aproximativ 45,57%. Creşterea înregistrată în ultimele şase luni a fost însă de numai 0,93%. Cel mai mare grad de racordare la staţiile de epurare se înregistrează în momentul de faţă în judeţele Constanţa, Cluj şi Timiş, respectiv de peste 65%, iar în judeţele Brăila, Galaţi, Mehedinţi şi Tulcea sunt cele mai mici grade de racordare la staţiile de epurare, respectiv de sub 10%.


citeste totul despre: