Cum au ajuns românii printre campionii Europei la aruncat mâncare. Care sunt produsele „predispuse la tomberon“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Românii cumpără mâncare în exces FOTO Adevărul
Românii cumpără mâncare în exces FOTO Adevărul

Fascinaţi de promoţiile din marile magazine, românii cumpără mâncare în exces. De proastă calitate şi depozitate incorect, 170 de kilograme de alimente ajung anual la gunoiul fiecărei familii, ţara noastră fiind pe primele locuri la nivel european din perspectiva risipei alimentare.

Românii sunt fruntaşi în clasamentul europenilor care fac risipă de mâncare: o familie aruncă anual 170 de kilograme de mâncare pe an, în principal fructe şi legume, carne, lactate şi produse de panificaţie. Cel mai adesea, românul risipitor este din mediul urban, are aproximativ 35 de ani şi un salariu suficient de mare astfel încât să nu-şi dea seama de banii irosiţi pe mâncarea ce ajunge, ulterior, la tomberon. 

Lipsa educaţiei şi oferta variată din piaţă sunt câteva motive pentru care românii cumpără harnă în exces, arată statisticile. Iar promoţiile făcute de marile magazine, care vând două sau trei produse la preţ de unu nu fac altceva decât să încurajeze acest tip de comportament pe care alte ţări europene au reuşit să-l elimine cu ajutorul unor campanii de informare bine puse la punct, coroborate cu modificări legislative. 

„Risipa alimentară este un fel de replică la faptul că până nu demult oferta a fost săracă. Oamenii, când au posibilităţi materiale mai mari, încep să cumpere mai mult decât e necesar. E ca un fel de oglindă a standardului de viaţă, pentru a le arăta celorlalţi că au ajuns la un anumit nivel. Pe de altă parte, de multe ori românii aruncă mâncarea degeaba, pentru că au impresia că dacă termenul de valabilitate e depăşit cu o zi, produsul respectiv trebuie aruncat. Or nu e aşa. Cele mai multe produse, mai ales dacă sunt păstrate în condiţii corespunzătoare pot să fie mâncate şi după aceea. Dar nu suntem singurii europeni care facem asta. Şi francezii şi belgienii aruncă mâncare cu mult spor, în special lactate, fructe şi legume, carne mai puţin”, a declarat, pentru „Adevărul”, medicul Corina Zugravu, specialist în alimentaţie publică. Mai exact, în Belgia sunt risipite anual 3.6 milioane tone de alimente, ceea ce înseamnă o cantitate de 18.5 kg per cap de locuitor, iar în Germania se risipesc anual 10.9 milioane de alimente adică 53 kg de alimente risipite per cap de locuitor.

Ce produse alimentare ajung în tomberon

Concret, cea mai mare risipă de alimente se produce la nivelul consumatorilor, atrag atenţia specialiştii, conform cărora, pe categorii de alimente, 24% din cantitatea totală de deşeuri alimentare risipite este mâncare gătită, urmată de fructe (22%), legume (21%), pâine şi produse de panificaţie (20%), lapte şi produse lactate (11%). Există şi explicaţii pentru care tocmai aceste alimente ajung la coşul de gunoi, completează Corina Zugravu. 

„Fructele şi legumele care se găsesc pe piaţă sunt de proastă calitate, se strică repede şi atunci oamenii ajung să le arunce. Legat de carne, românul este obsedat de acest produs şi îşi păstrează mereu rezerve. La cereale şi produse de panificaţie este mai puţin tragic pentru că noi cumpărăm foarte multă pâine. La fel se întâmpla şi în trecut, doar că atunci dădeau resturile la animale”, a punctat specialistul în alimentaţie publică, adăugând că risipa nu este specifică mediului rural, ea fiind mai rar întâlnită la sate. 

„Ideea de a risipi mâncare este strigătoare la cer în condiţiile în care există atâta lume care nu are ce mânca. Plus că mulţi români se plâng de bani şi de creşterea preţurilor la produsele alimentare. Cea mai sigură metodă este să nu se mai facă risipă dincolo de a se restrânge consumul. În loc să restrângem consumul mai bine ne-am gândi să luăm exact cât ne trebuie”, a explicat medicul. 

Hrană mai puţină, dar de calitate 

Tot despre cantităţi moderate de mâncare vorbeşte şi Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor - InfoCons. Potrivit acestuia, promoţiile din hypermarketuri, prin care unei persoane îi sunt vândute trei produse la preţ de unul sunt capcane pentru clienţi.

„Provin din loturi diferite, unele aproape de expirare. În momentul în care aruncăm o conservă la gunoi, înseamnă că aruncăm nişte bani la gunoi. Banii respectivi înseamnă ore lucrate şi orele respective înseamnă viaţa noastră. Tot timpul ne plângem că avem salarii mici, dar aruncăm în schimb foarte multe alimente la gunoi. Problema este că, pe lângă faptul că obişnuim să cumpărăm mai mult decât ne este necesar, nu le depozităm corespunzător în frigider în conformitate cu ce spune producătorul. Fie nu le păstrăm la temperatura care trebuie, fie le ţinem în raftul nepotrivit”, a declarat Sorin Mierlea, preşedintele InfoCons. 

Jurnalul alimentar al familiei

La rândul său, sociologul Mircea Kivu spune că obiceiul de a cumpăra foarte multe produse alimentare nu este specific românilor, ci este un obicei balcanic. „Nu prea sunt mecanisme prin care oamenii să fie determinaţi să consume mai puţin, din cauză că publicitatea care ne invadează nu ne îndeamnă să fim cumpătaţi, ci să cumpărăm în exces. Iar educaţia ar avea un mare cuvânt de spus aici, din păcate nimeni nu e interesat să şi facă educaţie”, arată acesta. 

Soluţii pentru eliminarea risipei există, mai ales că tonele de mâncare aruncată sunt un real pericol pentru mediul înconjurător. „Ar putea fi făcut un mic jurnal al familiei, să vezi cam cât se consumă într-o săptămână. Majoritatea românilor se duc la piaţă o dată pe săptămână, maximum de două ori. Ţinând un jurnal, poţi să vezi cam ce se consumă. Asta ar fi cea mai sigură cale. De asemenea, mai există variante de a pune produse în congelator, respectiv carne sau pâine, astfel încât ele să nu fie aruncate”, a conchis medicul Corina Zugravu.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite