Companiile de medicamente generice cer Parlamentului să dezbată bugetul sănătăţii cu taxa clawback modificată

Producătorii români de medicamente generice solicită Parlamentului să nu dezbată bugetul sănătăţii separat de revizuirea taxei clawback. Asta pentru a evita distrugerea industriei farmaceutice locale şi dispariţia medicamentelor cu preţ accesibil.

Concret, Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) atrage atenţia că producătorii de medicamente generice, care deţin operaţiuni industriale importante în România, oferind  8.000 de locuri de muncă, sunt cei mai afectaţi de modul de calcul actual al taxei. Mai exact, aceştia sunt nevoiţi să continue disponibilizările de personal. În plus, ei vor retrage de pe piaţă medicamentele al căror preţ a ajuns sub costul de producţie.

„Autorităţile trebuie să decidă dacă vor să continue politica actuală de distrugere a producţiei locale de medicamente, care înseamnă atât pierderea de investiţii majore cât şi de locuri de muncă. O astfel de politică va duce la pierderi semnificative pentru bugetul de stat, având în vedere că producătorii locali de medicamente generice contribuie, prin impozite directe şi indirecte, cu cca. 1,5% la PIB-ul României”, a declarat Dragoş Damian, preşedintele APMGR, potrivit unui comunicat de presă.

În opinia producătorilor de medicamente, dezbaterile legate de bugetul alocat sănătăţii în 2015 trebuie corelate cu creşterea bugetului de referinţă pe baza căruia se calculează taxa clawback, la un nivel de minimum 1.650 milioane RON per trimestru - în creştere cu 10% faţă de prezent-, şi adoptarea imediată a calculului diferenţiat al taxei clawback pentru medicamentele generice.  

„Fără aceste prevederi, atât bugetul de stat va fi afectat, cât şi pacienţii, care vor trebui să plătească mai mult pentru acelaşi tratament”, a explicat Damian.

Conform datelor APMGR, începând cu 2011, când a fost introdusă taxa clawback în actuala formulă de calcul, au dispărut de pe piaţă 1.332 de medicamente. Mai mult de jumătate din aceste medicamente dispărute (888 în total) erau medicamente cu preţ mai mic de 50 RON, iar 45% erau fabricate în România.