Clauzele secrete ale privatizarii RomTelecom leaga de maini statul roman

Anuntul ca OTE va imprumuta RomTelecom cu 50 de milioane de dolari, bani care ar putea fi, ulterior, convertiti in actiuni, a dus, zilele trecute, la un adevarat scandal. Au aparut imediat suspiciuni

Anuntul ca OTE va imprumuta RomTelecom cu 50 de milioane de dolari, bani care ar putea fi, ulterior, convertiti in actiuni, a dus, zilele trecute, la un adevarat scandal. Au aparut imediat suspiciuni ca grecii, cu o suma ridicola relativ la miza, ar putea sa-si consolideze pozitia si sa ajunga majoritari in RomTelecom. Aproape ne-am obisnuit insa cu lucrurile scandaloase cand vine vorba de vanzarea bucatilor din RomTelecom. Oricand se poate aprinde valvataia, atat timp cat de trei ani focul mocneste continuu: contractul semnat cu OTE si clauzele lui ultrasecrete. In ziua de 30 decembrie 1998, fostul FPS (guvernul de coalitie de atunci) isi desavarsea opera: in buzunarul statului intrau (doar) 337,5 milioane de dolari, pe care operatorul grec de telecomunicatii ii vira pentru a deveni proprietarul RomTelecom. Alte 337,5 milioane de dolari ramaneau, sub forma majorarii de capital, in conturile RomTelecom. Acesta devenea o societate cu doi proprietari, in acte: statul roman (acum reprezentat de Ministerul Comunicatiilor), cu 65% din actiuni, si OTEROM (entitatea formata de OTE in paradisul fiscal Cipru), cu restul de 35%. Dar nu acesta este adevaratul raport de forte. De trei ani, RomTelecom este o firma privata, chiar greceasca, din moment ce are conducatori greci. Grecii fac legea cu "uzufructul" in mana Anexa la contractul de baza spune ca se constituie dreptul de uzufruct (in termeni juridici, beneficiarul are aceleasi drepturi ca si proprietarul bunului respectiv, mai putin cel de a-l instraina) in favoarea OTEROM (OTE si cine o mai fi pe langa) asupra a 16% sau a acelui procent mai mic, care, adunat cu actiunile detinute de OTEROM, sa insumeze 51% din total. Acest drept se acorda atat timp cat FPS detine cel putin 25% din actiunile RomTelecom si OTEROM detine cel putin 35% din RomTelecom. Pretul platit de OTE pentru acest drept a intrat in cele 337,5 milioane de dolari, la care se adauga dividendele corespunzatoare celor 16% din actiuni, pe care le va varsa la stat. Este evident, asadar, ca nu se poate vorbi de nici un castig - nici macar financiar - al statului din aceasta clauza secreta. In schimb, OTE castiga: in primul rand, dreptul de a fi majoritar si, de aici, dreptul de a conduce si controla tot ce misca in RomTelecom (fixand inclusiv programul anual de activitate ori politica privind dividendele). De asemenea, are drept de veto in Adunarile Generale extraordinare ale Actionarilor RomTelecom, acelea care stabilesc majorarea sau reducerea capitalului social. Revenim insa la primul aspect: pe cat timp a primit OTE acest cadou? Raspunsul, asa cum se va vedea, este: cat timp vrea OTE. In contract se spune ca timp de 90 de zile de la momentul in care statul decide sa-si vanda actiunile, astfel incat ar urma ca pozitia acestuia sa scada sub 25% din RomTelecom (caz de incetare a uzufructului), OTEROM va avea dreptul sa cumpere un numar suficient de actiuni, care sa ii asigure 51% din RomTelecom. Basca faptul ca OTEROM are un drept de optiune privind cumpararea de la stat a unui numar de actiuni reprezentand, la 30 decembrie 1998, 5% din actiunile RomTelecom. Dreptul de optiune poate fi exercitat in primele trei luni ale lui 2004, la un pret de cumparare de minimum 80,15 dolari (deci, OTE are garantat un pachet de 5% pentru 96,43 milioane de dolari. In acest caz, cel putin se vorbeste de un pret minim, spre deosebire de pachetul de 16% din dreptul de preemtiune, unde un pret minim este destul de vag stabilit). Privatizarea e pecetluita de peste 3 ani Ministerul Comunicatiilor spune ca, incepand de la anul, isi va vinde actiunile de la RomTelecom. Mai spune ca inca nu s-a hotarat cum se va face aceasta vanzare. Dar nici nu prea a mai ramas mult de "hotarat", pentru ca aproape totul e stabilit, la secret, inca din 1998. Astfel, daca incepand cu ianuarie 2002 pana la sfarsitul lui 2003, statul se gandeste la o oferta publica de vanzare, trebuie sa pastreze cel putin actiunile grevate de uzufruct (16%) si actiunile corespunzatoare dreptului de optiune (5%) al OTEROM. Pana la sfarsitul perioadei, contractul de uzufruct trebuie sa ramana in vigoare sau sa fie inlocuit de alte mecanisme care sa asigure OTEROM posibilitatea de control asupra RomTelecom, similara cu cea oferita prin contractul de uzufruct (deci pastrarea controlului nu se conditioneaza de cumpararea pachetului de 16% din actiuni - Nota bene!). O prevedere interesanta: statul e tinut sa nu vanda in urmatorii doi ani cu mai putin de 80,15 dolari/actiune. Interesanta mai ales din perspectiva urmatorului calcul: OTE are 8.421.884 actiuni RomTelecom - 35% -, care, la un pret unitar de 80,15 dolari, inseamna exact 675 milioane de dolari. Vrand, astfel, sa se asigure ca nu sunt altii mai baftosi, OTE arata ca, intr-adevar, n-a platit nimic pentru 16% drept de uzufruct. Dar contractul nu se opreste aici. In statutul RomTelecom stabilit in urma cu trei ani scrie ca OTEROM are drept de veto in AGA extraordinara si sa numeasca presedintele societatii cat timp detine actiuni reprezentand cel putin 25% din capitalul social. OTE ramane singurul stapan OTE nu s-a multumit doar cu aceasta putere, ci a mai cerut ca fiecare actiune sa confere titularului sau dreptul la un vot in AGA, cu exceptiile: nici un actionar (in afara de statul roman si OTEROM - se precizeaza) nu va avea dreptul la un numar de voturi reprezentand in total mai mult de 5% din totalul actiunilor cu drept de vot, in cazul in care acest actionar este furnizor de infrastructura sau servicii de telecomunicatii, respectiv de 7,5%, in toate celelalte cazuri. Incredibil, dar nu e tot. Statul roman, dar si OTEROM (macar de complezenta) vor depune toate diligentele (?), astfel incat in urma nici unei oferte publice de actiuni sa nu se dobandeasca mai mult de 5% din actiuni de catre un singur investitor (inclusiv afiliati si parti coordonate). Suntem in fata unui contract de-a dreptul diabolic. Chiar daca n-ar mai cumpara nici o actiune de acum incolo, OTE va dicta in RomTelecom fara nici o retinere, avand, pe de o parte, dreptul de veto, pe de alta, siguranta ca in jurul sau se vor afla numai actionari mici. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca, aproape sigur, nici vorba sa mai intre vreun alt operator de telecomunicatii in RomTelecom (in afara de OTE, natural). Majorarea de capital - o... formalitate Prin urmare, jocurile sunt facute din vreme la RomTelecom. Astfel ca OTE n-are nici o retinere in a recunoaste ca va transforma cei 50 milioane de dolari in actiuni. In AGA ordinara din 26 noiembrie s-a stabilit ca imprumutul va fi refinantat din totalul sumei reprezentand majorarea de capital social, care va fi efectuata proportional cu detinerile de actiuni. Daca unul dintre actionari nu participa la aceasta majorare, participarea sa la capitalul social se va reduce proportional. Statul, prin actiunea nominativa de control - pe care ar avea-o cat timp ar avea 25% din RomTelecom, dar nu mai mult de 30 decembrie 2003 - se mai poate opune oricarei majorari de capital. Dar atat timp cat OTE are, prin contract, exclusivitate inclusiv asupra canalelor pentru cabluri telefonice ale RomTelecom... Asa cum se vede, statul roman a ramas cel mult un chibit la partida RomTelecom.