Zeci de ONG-uri trăiesc de pe urma promovării unui anumit tip de discurs care ar trebui să schimbe imaginea acestei etnii în percepţia publicului din România. Plătim şi o instituţie, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, cu scopul de a sancţiona pe cei care nu se conformează filosofiei anti-discriminare. CNA veghează activ la respectarea demnităţii acestei minorităţi în programele TV.

Privite de la distanţă
toate aceste măsuri, şi multe altele, produc impresia că România este o ţară care face tot ceea ce e posibil pentru a proteja demnitatea unei minorităţi vitregite de istorie. Adevărul este că statul nu face nimic în acest sens. Mai mult chiar, prin incompetenţa şi corupţia politicienilor care l-au guvernat şi a funcţionarilor care îl compun, statul a produs condiţii care au agravat situaţia.

Vârful de lance
este impunerea schimbării cuvântului care numeşte o persoană din etnia aceasta în rrom, din ţigan. Cu foarte multă ipocrizie, de câţiva ani, politicienii, jurnaliştii, activiştii societăţii civile au trăit cu iluzia că schimbând eticheta rezolvă problema.

Dincolo de impunerea
acestei schimbări nu s-a făcut nimic real pentru a rezolva sau măcar a înţelege, în proporţiile ei reale, o problemă naţională extrem de gravă. Singurul efect este că acum, în toată Europa, România este confundată cu patria rromilor. În România ţiganii nu sunt mai puţin discriminaţi pentru că la televizor li se spune altfel.

În zorii democraţiei româneşti,
când Europa civilizată nu se confruntase cu stilul de viaţă al ţiganilor din România şi ne dădea lecţii de atitudine corectă, s-a pus foarte mult accent pe faptul că sărăcia extremă este vinovată pentru că foarte mulţi ţigani comiteau infracţiuni.

Anii au trecut,
s-au deschis graniţele şi Europa a început să simtă pe propria piele că realitatea este mult mai complexă.

Realitatea
din Bărbuleşti, Timişoara, Strehaia şi de peste tot unde clanurile ţigăneşti şi-au constuit palate opulente şi averi fabuloase, este că au devenit şi mai agresivi şi mai stridenţi şi mai rupţi de valorile unei lumi civilizate. Realitatea este că, acum, ţiganii sunt percepuţi mult mai rău decât atunci când s-a decis că schimbarea unui cuvânt va rezolva peste noapte o problemă istorică.

Faptul că ţiganii
cu bani provoacă şi mai mult disconfort social ridică o întrebare foarte importantă: care este, de fapt, adevărata problemă?

Adevărata problemă e
ste că, mai mult decât oricare alt grup etnic, ţiganii au o cultură şi mentalităţi aflate departe de standardele în care majoritatea încadrează comportamentul social civilizat. Peste acest decalaj s-au adăugat, în 20 de ani, guvernări incapabile să impună autoritatea legii şi o atmosferă îndreptată spre relaţii corecte în societate.

Guvernările incompetente şi corupte
au permis celor cu mentalităţi din zona infracţională să se dezvolte şi să acapareze tot mai mult societatea. Aşa au ajuns şi ţiganii să etaleze un stil de viaţă care bruschează atât de mult opinia publică. Mentalităţiile specifice acestei etnii au fost un teren foarte fertil.

Ţiganii
sunt acum mult mai vizibili şi deranjanţi pentru că există elemente comune de cultură, care îi delimitează clar. Clanurile interlope ţigăneşti nu sunt însă cu nimic mai periculoase sau mai puţin periculoase decât orice alt tip de grupare infracţională.

Adevărata problemă
nu este cum trebuie să le spunem ţiganilor, ci faptul că există diferenţe majore de mentalitate şi stil de viaţă, care agravează percepţia negativă a acestei etnii.

Marea noastră problemă nu este un cuvânt. Putem să le spunem oricum, cât timp găsim o cale să convieţuim împreună fără să ne deranjăm.

Întrebarea este cum putem să schimbăm acele obiceiuri care deranjează?

Un prim pas, vital, este dialogul deschis, fără ipocrizie, despre aceste diferenţe. Putem să o facem, fără a provoca un val de rasism şi mesaje agresive?

Mălin Bot este redactor-şef adevarul.ro

Citeşte alte comentarii:

De ce nu ne pasă de România?

Vrăjitoare infractoare

Săracii țigani bogați

Atrocităţi comise în numele lui Dumnezeu

România mea şi România lor

Citeşte alte opinii de blogul jurnalistului Malin Bot:

Ipocriții

Ungurii ne servesc o lecţie

Revoluţia care nu a mai avut loc

Nevoia de modele şi morală

Citeşte alte opinii pe platformaideilibere.ro“:


Libertatea cuvântului ne aparţine nouă şi nimic nu poate să o îngrădească, dacă noi nu vrem asta